Ce va aduce noua guvernare pentru sarbi?

Vineri, 27 iulie, a fost investit noul guvern al Serbiei, un guvern de coalitie format in principal in jurul partidului nationalist al presedintelui Tomislav Nikolic.

Pe agenda guvernamentala se afla doua subiecte dificile dar si urgente, unul fiind de ordin economic, adoptarea bugetului modificat pentru 2012. Faptul ca sarbii urmaresc obtinerea de la FMI a unui acord Stand-By, presiunea pe acest subiect creste considerabil.

Al doilea punct important este dosarul Kosovo si concesiile asteptate din partea SUA si a Europei. Aici situatia devine ambigua, cu atat mai mult cu cat noul prim – ministru Ivica Dacic este fostul consilier al lui Slobodan Milosevic. Pe de alta parte, președintele sârb Tomislav Nikolic a declarat săptămâna trecută ”voi avea o abordare mai dură față de Kosovo decât predecesorul meu”, chiar și cu costul aderării la UE.

Inca din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale sau cand era in opozitie, liderul Partidului Progresist Sarb (SNS), Tomislav Nikolic, a promovat o ambiguitate premeditata, pentru a omite diplomatic conditionalitatile stricte impuse de comunitatea internationala in negocierile cu Pristina.

Declaratiile ulterioare confirma ca noul presedinte nu are intentia de a renunta la nordul provinciei Kosovo, pozitie sustinuta si de Ivica Dacic. Aceasta realitate evident intra in contradictie cu promisiunile facute de vechea guvernare si cu angajamentele luate fata de Uniune cu privire la negocierea pentru Kosovo. Cel mai probabil negocierile pentru aderarea la UE se vor bloca in timp ce discursul guvernamental va fi pro aderare.

Daca in ceea ce priveste procesul de conciliere si negociere cu Kosovo putem identifica o mare doza de predictibilitate, in ceea ce priveste situatia economica a tarii, lucrurile sunt mai complicate.

Totusi printr-o apreciere sincera putem spune ca populismul economic este mai daunator decat nationalismul, in contextul in care Serbia se resimte dupa evolutiile din zona euro, economia se contracta, inflatia si somajul creste, iar dinarul se devalorizeaza.

In fata unei scaderi a veniturilor bugetare, a unei datorii publice de peste 50% din PIB ( peste plafonul legal de 45%) si a unui acord FMI de 1.3 miliarde de euro inghetat in februarie, noul guvern inca nu a prezentat un plan pentru abordarea acestor probleme.

Aflat inca in campanie electorala, Dacic si-a mentinut discursul pe baza impotrivirii adoptarii masurilor de austeritate, sustinand ca salvarea pentru Serbia se poate realiza doar prin mai multe cheltuieli publice si investitii guvernamentale.

Interesant de unde vor veni banii, pentru ca una dintre posibilitati, pietele financiare, nu reprezinta o alternativa pentru sarbi. Vor adopta modelul Ciprului care cocheteaza cu Federatia Rusa cand portile Vestului sunt ferecate?

Oare vor apela la rezervele valutare ale Bancii Nationale, asa cum au sustinut oficialii SPS si SNS, partide ce formeaza coalitia de guvernare?

Este si o veste buna. Portofoliul pentru finante a fost repartizat URS, in persoana lui Mladjan Dinkic. Astfel ca se asteapta ca ideile populiste si iresponsabilitatea din sectorul economic promovate de Dacic sa aiba o contrapondere.

O intrebare pertinenta se ridica in lumina celor expuse mai sus:

Cat timp va rezista noul guvern?

Populismul economic nu poate fi promovat la nesfarsit, in acest sens exista posibilitatea adoptarii unor masuri mai dure din punct de vedere social, prin reforme economice si fiscale, ceea ce va duce la pierderea sustinerii populare.

Totusi, noul guvern ar trebui sa dea dovada de echilibru, de responsabilitate si de capacitate tehnocrata, aspecte pentru care nu exista semne incurajatoare.

In acest moment, Serbia are un guvern de coalitie, vina va fi partajata sau indreptata spre o anumita directie. Nu este greu de dedus ca SNS va fi cel care nu a vrut sa faca poporul sa sufere, dar a fost presat de SPS si URS.

Ivica Dacic, in ciuda discursului populist, va fi „tap ispasitor”. Stabilitatea guvernului este inca de la inceput compromisa, iar acest mediu nu este propice pentru crearea unui plan de salvare si de repozitionare pentru Serbia.

Suspiciunile din partea populatiei, din partea comunitatii internationale si cele din interiorul coalitiei nu vor ajuta economia sarba si nici nu vor forma o imagine solida  a tarii in exterior, in asa fel incat Serbia sa fie considerata un partener responsabil si coerent in procesul de aderare la UE.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

ten − 7 =