Ce va susţine România la Consiliul European care tocmai s-a terminat

Luni, 25 iunie, Gândul solicita Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să prezinte, pe puncte şi cu agenda Consiliului European în faţă, care va fi poziţia României la nefastul summit, pe care premierul şi preşedintele au jucat o versiune mioritică a scaunelor muzicale. Duminică, 1 iulie 2012, la două zile după terminarea Consiliului European, ministrul Andrei Marga a spus ziarului Gândul ce va susţine ţara la summitul UE. Calea Europeană a transmis, de asemenea, o solicitare la 20 iunie privind poziţia României la lucrările Consiliului din 28 iunie, fără răspuns însă.

În zilele dintre aceste două date, Gândul a revenit cu aceeaşi solicitare. Cu o zi înaintea începerii Consiliului European, MAE a fost contactat din nou, ocazie cu care a răspuns că nu există un răspuns la solicitare, pentru că “încă se procesează informaţiile”, arată publicaţia.

Într-un eseu pe care l-a intitulat “Poziţii ale României în Uniunea Europeană”, Andrei Marga informează, la 1 iulie, că “recent încheiatul Consiliu European (28-29 iunie) a luat decizii în privinţa unor puncte majore de pe agendă şi a lansat dezbaterea asupra “ideii europene pentru lunile ce vin”.

De fapt, răspunsul ministrului a fost un teaser pentru declaraţia pe care premierul a facut-o in Parlament.

Andrei Marga povesteşte, punând ghilimele peste ghilimele (exemplu: “consolidarea fiscală favorabilă creşterii”, “reforme structurale de sporire a competitivităţii”, “modernizarea administraţiei publice” – ghilimele © Andrei Marga. Răspunsul MAE poate fi citit aici), ce s-a întâmplat la Consiliul European (Concluziile prezentate de Consiliu sunt disponibile AICI.)

Despre poziţiile României la Consiliul pe care s-au războit instituţiile statului aflăm prea puţine. Când nu povesteşte ce s-a discutat la summit, ministrul Andrei Marga prezintă poziţiile sau interesele României în general. Spre exemplu, ţării noastre, la fel ca altor 15, îi convine ca viitorul buget al Uniunii Europene să nu fie mai mic, cum îşi doresc ţările cu statut de contribuitor net. Dacă bugetul ar scădea, banii lipsă ar fi luaţi de la fondurile structurale şi de coeziune. Un alt exemplu: “consolidarea fiscală este un obiectiv urmărit şi de ţara noastră”, iar “absorbţia resurselor europene trebuie radical ameliorată în România”.

Restul răspunsului MAE se concentrează pe proiectul de uniune politică al preşedintelui Consiliului, Herman van Rompuy, care a fost pus pentru prima dată pe masa liderilor europeni. Nimic despre cum au descurs discuţiile pe Schengen, poate singurul subiect în care România chiar ar fi fost îndreptăţită să îşi verbalizeze punctul de vedere la Bruxelles. Nu trebuie uitat că ţara noastră a permis Consiliului European (încă nu ştim în schimbul a ce) să scoată Parlamentul din dosarul reformei Schengen, un gest riscant, care se poate întoarce împotriva noastră, dat fiind că le-am dat mai multă putere statelor care vor închiderea graniţelor Schengen.

Consiliul European din 28-29 iunie a fost unul deosebit de important din trei motive: contextul economic, contextul politic şi subiectele discutate. În România, însă, a contat scaunul, care a devenit un tron pe care stă reprezentantul cel mai reprezentativ. În această ceartă pe scaun, nu a mai fost timp de substanţă, de alianţele şi negocierile premergătoare unui asemenea summit.

România a mers la Bruxelles, de data aceasta prin Victor Ponta, ca să asiste la acelaşi spectacol al celor mari. Ea nu a contat, la fel cum nu au contat nici celelalte ţări non-euro, cu excepţia Marii Britanii. Drept dovadă, prima zi a Consiliului European s-a transformat într-un summit al zonei euro, care a durat până spre ora 5 dimineaţa şi care, după certuri şi ameninţări, a venit cu propuneri de soluţii la cele mai arzătoare probleme ale momentului.

Pentru a nu deranja adevărata Uniune Europeană, România, împreună cu celelalte ca ea, a ieşit fără prea mult zgomot din sală şi s-a întors la “procesatul informaţiilor”.

Sursa: Gandul.info
Foto:  tracologie.info

 

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Ce va susţine România la Consiliul European care tocmai s-a terminat

  1. Pingback: Traian Basescu reprezinta din nou Romania la Consiliul European din 18-19 octombrie | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

4 × 1 =