Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noua lovitura de la UE-Coruptia din Romania: Voința politică de a aborda problema corupției a fost inconsecventă. 93 la suta dintre romani acuza raspandirea coruptiei. 25 la suta spun ca li s-a cerut mita, fata de media europeana de 4 la suta!

Published

on

Comisarul european Cecilia Malstrom a prezentat, astazi, primul raport anticoruptie realizat in toate statele membre. Situatia din Romania este ingrijoratoare. Mai mult de trei sferturi din cetățenii europeni și 93 % din români sunt de acord că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în țara lor de origine. Unui procent de 25 % din români, reprezentând al doilea cel mai mare procent din UE, le-a fost cerut în mod explicit sau tacit să dea mită în decursul ultimului an, în comparație cu media europeană de 4 %.

CLICK AICI PENTRU FISA DE TARA A ROMANIEI, COMPARATIV CU UE

coruptie ueÎn România, atât corupția la scară mică, cât și corupția politică continuă să fie o problemă semnificativă, se arata in raportul Comisiei. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție, voința politică de a aborda problema corupției și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă. În cadrul raportului de azi, Comisia Europeană sugerează României să se asigure că sunt menținute toate garanțiile necesare pentru a proteja independența investigațiilor și continuarea anchetelor imparțiale în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcții publice. Comisia sugerează, de asemenea, României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcții publice și să asigure aplicarea unor sancțiuni eficace pentru a descuraja actele de corupție. O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire și control cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice , inclusiv în întreprinderile deținute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creșterea eficacității în ceea ce privește prevenirea și depistarea conflictelor de interese în rândul funcționarilor publici, cât și consolidarea sistemului de garanții în domeniul alocării fondurilor publice și aplicarea unor strategii pentru reducerea corupției din domeniul sănătății.

Mai multe despre Primul raport anticoruptie la nivel UE, aici.

RAMAN PROVOCARI CONSIDERABILE PRIVIND NOILE CODURI

Câteva dintre inițiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție și al dispozițiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislației actuale și angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupție, se mai arata in Raportul Comisiei Europene. Modificările legislative menționate anterior au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională a României în ianuarie 2014. Rămân încă alte provocări considerabile, inclusiv privind punerea în aplicare a noilor coduri. Instabilitatea acestor acte legislative și mai multe probleme juridice identificate de profesioniștii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăți suplimentare.

 

Practici de corupție care implicau înalți politicieni și funcționari publici, membri ai sistemului judiciar

Anchetele desfășurate cu succes în ultimul deceniu au scos la iveală practici de corupție care implicau înalți politicieni și funcționari publici, membri ai sistemului judiciar, funcționari responsabili cu aplicarea legii, precum și persoane dintr-o gamă largă de sectoare: transporturile, infrastructura, sănătatea, industriile extractive, sectorul energetic, agricultura, sportul etc. Multă vreme, sistemul judiciar a fost mai puțin eficient în combaterea corupției la nivel înalt. În ultimii ani s-a observat o schimbare; Înalta Curte de Casație și Justiție, în special, a instituit un exemplu printr-o eficiență din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupție.

DOUA DIN TREI COMPANII AU O PROBLEMA CU CORUPTIA DIN ROMANIA

Sondaje în rândul întreprinderilor. În sondajul Eurobarometru în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupția 10, 81 % din întreprinderile din România au afirmat că favoritismul și corupția reprezintă un obstacol în calea concurenței între întreprinderile din România (media UE: 73 %). 65 % din respondenți considerau că pentru întreprinderea lor care își desfășoară activitatea în România corupția reprezenta o problemă (media UE: 43 %), în timp ce 64 % considerau că clientelismul și nepotismul ridicau probleme similare (media UE: 41 %).

 DESPRE ANI

De la crearea sa în 2008, ANI a obținut în general rezultate bune. În ultimii cinci ani, rata de confirmare a deciziilor ANI în situațiile de incompatibilitate, precum și a deciziilor administrative în situațiile de conflict de interese, a depășit 80 %. În urma deciziilor ANI, au fost confiscate, pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, averi personale nejustificate în valoare de peste 1 milion EUR.

CLICK AICI pentru RAPORTUL INTEGRAL privind situatia din Romania.

Împreună cu analiza situației din fiecare stat membru al UE, Comisia Europeană prezintă, de asemenea, două ample sondaje de opinie. Mai mult de trei sferturi din cetățenii europeni și 93 % din români sunt de acord că fenomenul corupției este răspândit pe scară largă în țara lor de origine. Unui procent de 25 % din români, reprezentând al doilea cel mai mare procent din UE, le-a fost cerut în mod explicit sau tacit să dea mită în decursul ultimului an, în comparație cu media europeană de 4 %.

CLICK aici pentru a vedea cum vad romanii coruptia din propria tara, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeana.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

3 Comments

  1. Pingback: Comisia Europeana prezinta luni primul raport anticoruptie pentru toate cele 28 de state membre | caleaeuropeana.ro

  2. dorian

    February 6, 2014 at 3:00 pm

    Am citit raportul anticoruptie pentru Romania si m-a frapat o referire la coruptia din sistemul de sanatate, conform careia, citez:” Tentativele recente de instituire a unor linii directe pentru raportarea practicilor de coruptie in sistemul medical au esuat din cauza sensibilizarii insuficiente si a reticentei publicului larg de a denunta coruptia in acest sector”, citat fiind site-ul http://www.medalert.ro.Comisia Europeana se inseala. Acest site nu publica toate reclamatiile primite si aici ma refer la cele referitoare la practica abuzurilor psihiatrice si psihologice de la Spitalul Obregia, fapt care contribuie la perpetuarea acestor abuzuri in spitalele de psihiatrie. Legat tot de psihiatrie, nicio clinica de specialitate nu prezinta evidenta studiilor clinice aflate in derulare si nici a celor efectuate de la intrarea Romaniei in UE.

  3. Pingback: DOSAR DE CORUPŢIE: contracte suspecte în valoare de 1 miliard de euro | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independența Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending