CEDO, ultima speranta a romanilor infranti in fata judecatorilor romani?

Luni, 20 decembrie, emisiunea Calea Europeana gazduieste o dezbatere despre rolul CEDO si modul in care statul roman se apara de plangerile formulate pe banda rulanta de proprii cetateni. Domnul Horatiu Radu, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, va discuta despre reformele realizate ca urmare a condamnarilor de la CEDO. Vom afla cine sunt cei care se ocupa de apararea intereselor statului in fata CEDO, care e rolul Agentului Guvernamental pentru CEDO, cum se face pararea in fata CEDO, care sunt principalele cauze ale condamnarilor la CEDO si  cum preintampinam viitoare condamnari.

Informatii despre invitatul emisiunii

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit la 1 august 2007 subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Răzvan-Horaţiu Radu a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror. Începând cu 1 septembrie 2006, Răzvan-Horaţiu Radu a deţinut, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare, (ulterior Serviciul de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale), îndeplinind această funcţie până la numirea sa la Ministerul Afacerilor Externe.

Răzvan-Horaţiu Radu este absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (1997-2001), a absolvit cursurile Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (2004-2005), are un master în Relaţii Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (2006) şi a absolvit cursul postuniversitar de Management al Resurselor Umane la Academia de Studii Economice, Bucureşti. Este doctorand al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, specialitatea Drept Penal.

Răzvan-Horaţiu Radu a participat la mai multe stagii şi programe de formare profesională: Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului de laStrasbourg (2004), Parchetul Tribunalului de Mare Instanţă din Paris (2005), Academia de Drept Internaţional de la Haga (2006), European Center for Security Studies „George C. Marshall”, Garmisch-Partenkirchen (2008), Defence Academy of the United Kingdom (2008), etc.

INFO PLUS

1. Info generale CEDO

– Curtea este alcătuită dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor contractante la Conventia Europeana  a Drepturilor Omului. Curtea plenară îşi alege preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie.

– Curtea Europeana a Drepturilor Omului si-a ales noul vicepresedinte in persoana doamnei Françoise Tulkens (Belgia). A fost reales Josep Casadevall (Andora) ca presedinte de  Sectie si au fost desemnat alti doi noi presedinti de sectie: Nina Vajić (Croatia) si Dean Spielmann (Luxembourg). Alesi pentru un mandat de 3 ani, acestia isi vor lua in primire functiile incepand cu 11 februarie 2011.

– Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului: Jean Paul Costa

– Judecătorul ales din partea României la CEDO: prof.univ.dr. Corneliu Bîrsan,

2. Instituţia Agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului

–          funcţionează la Ministerul Afacerilor Externe din luna iulie 2003, fiind transferată de la Ministerul Justiţiei

–          urmăreşte, în acele cazuri în care acest lucru este posibil, impulsionarea demersurilor administrative care ar putea conduce la soluţionarea pe plan intern, anterior pronunţării Curţii, a unor cazuri în care, fie este posibil un nou recurs intern, ca urmare a adoptării noii legislaţii în materie, fie încălcarea dreptului se datorează neexecutării unei hotărâri interne. În aceste cazuri, în eventualitatea reuşitei demersurilor administrative în vederea restituirii, respectiv a punerii în posesie, se va putea evita condamnarea statului român prin solicitarea radierii cauzelor de pe rolul Curţii sau prin încheierea unor convenţii de soluţionare amiabilă.

–          Urmărirea, alături de instituţiile competente, a armonizării legislaţiei şi practicii administrative şi judecătoreşti cu standardele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârile pronunţate împotriva României (care, conform art. 46 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, sunt obligatorii pentru ţara noastră), pe de o parte, precum şi, cu titlu preventiv, prin hotărârile pronunţate în alte speţe relevante, constituie un obiectiv prioritar al Agentului guvernamental.

Atribuţiile instituţiei Agentului guvernamental

  • Întocmeşte actele şi apărările necesare, înfăptuieşte orice alte acte procesuale, ia măsurile necesare pe plan intern şi realizează orice alte acte sau activităţi legate de reprezentarea intereselor statului la CEDO şi la Comitetul Miniştrilor;
  • Sesizează Curtea în numele României cu o cauză interstatală, pe baza deciziei Guvernului;
  • Formulează intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul Curţii, în care reclamantul este un cetăţean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Convenţie;
  • Formulează propuneri cu privire la desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie;
  • Colaborează cu autorităţile publice, instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital majoritar public, precum şi cu persoanele şi structurile învestite cu o misiune de serviciu public, care sunt obligate să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor;
  • Colaborează cu instanţele judecătoreşti, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, celelalte jurisdicţii, Ministerul Public, organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătoreşti şi celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de înfăptuirea sau administrarea justiţiei ori a celorlalte activităţi jurisdicţionale sau de executarea hotărârilor judecătoreşti ori a celorlalte acte jurisdicţionale, care au obligaţia să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, pe lângă actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor şi actele privind procedurile aflate în curs de desfăşurare în faţa acestora, indiferent de stadiul în care se află, cu respectarea celerităţii procedurilor interne în curs;
  • Poate solicita tribunalului competent teritorial, în cazul în care consideră necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul Curţii;
  • Încheie, în numele Guvernului României, convenţiile de rezolvare pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român, după ce Curtea îi comunică cererea;
  • Informează MAE cu privire la modificările legislative care se impun în urma evoluţiei jurisprudenţei Curţii, în vederea promovării, împreună cu instituţiile competente, a actelor normative corespunzătoare.

Rolul Agentului Guvernamental pentru CEDO, cum se face pararea in fata CEDO ( pe scurt)

o interfata intre sistemul intern si Curte; dubla postura: Pe de o parte, explică CEDO că, intr-o situ­a­tie data, unui cetatean roman nu i-a fost incalcat un drept prevazut de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar pe de alta parte, încearcă sa genereze o cat mai buna informare despre normele Curtii, sistemului intern si se străduie, pe cat posibil, sa imbunatatesca normele legislative interne prin determinarea factorilor decizionali in a-si perfectiona si insusi cat mai mult aceste norme.

Echipa actuală a Agentului Guvernamental:Magistraţii Ileana Popa (fost coagent), judecator Gabriel Caian, judecator Alexandra Neagu, judecator Irina Cambrea, procuror Cristina Bunea, procuror Flavian Popa si diplomati: Carmen Ciuta (coagent), Ileana Popescu, Cristina Morariu, Madalina Morariu, Dragos Dumitrache, Aurelian Rugina.

3. Proceduri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Cereri individuale

Prevederi relevante din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului: articolul 34 (cereri individuale) şi articolul 35 (condiţii de admisibilitate)

Condiţii:

  • Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre Înaltele părţi contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în Protocoalele sale
  • Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne
  • Curtea poate fi sesizată într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive (ultima hotărâre definitivă a instanţelor din România)

Rezolvarea pe cale amiabilă şi declaraţia unilaterală

Convenţia de rezolvare pe cale amiabilă se încheie între Guvernul României, reprezentat de Agentul guvernamental, şi reclamant sau reprezentantul acestuia.

Sumele stabilite prin convenţia de rezolvare pe cale amiabilă se plătesc în termenul prevăzut de convenţia de rezolvare pe cale amiabilă sau, dacă un asemenea termen nu este prevăzut, în 3 luni de la data semnării convenţiei de rezolvare pe cale amiabilă.

O altă modalitate de a pune capăt litigiului, în cauzele repetitive în care reclamantul nu acceptă soluţionarea amiabilă, o reprezintă formularea unei declaraţii unilaterale, prin care Guvernul recunoaşte încălcarea Convenţiei şi se angajează să ia o serie de măsuri individuale şi generale pentru a repara prejudiciul material şi moral cauzat victimei, precum şi a preveni apariţia unor cauze similare în viitor.

4. Cazuri în care este implicată România la CEDO

–          Circa 236 de hotărâri ale CEDO au fost date până în prezent în cazurile în care este implicată România ( Sursa: www.scj.ro)

–          Din numărul total de plângeri formulate împotriva României la CEDO, aproximativ 97% sunt respinse ca inadmisibile.

–          2006 au fost incheiate 16 amiabile, in 2007 – 18, deja in 2008 – 60, iar in 2009 – 90.

–          In 2007, România avea 4 cauze castigate dupa comunicarea de catre Curte, in 2008 a avut 17, in 2009, 31 iar anul acesta are 45.

–          cauzele Romaniei au evoluat in special din punct de vedere cantitativ si de cele mai multe ori pe probleme repetitive.

SITUAŢIA ROMÂNIEI LA CEDO ÎN 2009:

• 4.247 de plângeri împotriva României
• 3.948 din ele au fost declarate inadmisibile
79 au fost radiate de pe rolul CEDO ca urmare a procedurilor de înţelegere amiabilă sau ca urmare a declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern
31 de plângeri au fost respinse ca inadmisibile
• 153 de hotărâri ale Curţii au constatat violarea de către România a cel puţin unui drept prevăzut în Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţii Fundamentale, cifră care reprezintă 3% din numărul total de plângeri împotriva României
• Suma totală care trebuie plătită de România: aproximativ 12 milioane de euro

5. Care sunt principalele cauze ale condamnarilor la CEDO

–          cauzele privind dreptul de proprietate au reprezentat mai mult de jumatate din jurisprudenta Romaniei in fata Consiliului Europei (Vizita din iunie a domnului Pourgourides a avut ca principal subiect de discuţie încălcarea dreptului de proprietate.). In al doilea rand, cele privind neexecutarea hotararilor judecatoresti.In al treilea rand, cele privind durata excesiva a procedurilor judiciare. Un alt grup de cauze care a fost epuizat, dar care s-a cuantificat la condamnari, este cel privind recursul in anulare.

–          România este pe primele locuri la numărul de plângeri depuse la CEDO ( circa 3% s-au transformat şi în condamnări).

–          România se află printre acele state esticare în care implementarea hotărârilor CEDO are întârzieri

–          România are cam 8% din totalul plângerilor de la Curte. În total, sunt patru state care au mai mult de jumătate din plângerile aflate pe rolul Curţii. Ele sunt Rusia, Turcia, România şi Ucraina.

–          Sume plătite de statul român în urma condamnărilor la CEDO: În 2009, suma totală care trebuie plătită este de aproximativ 12 milioane de euro, la fel a fost şi în 2008. În 2007, suma a fost ceva mai mică, de vreo 8 milioane de euro.

Pentru ce a fost condamnată România de cele mai multe ori în 2009:

• Dreptul de proprietate: 91 de hotărâri
• Dreptul la un proces echitabil: 72 de hotărâri, dintre care 26 privesc neexecutarea hotărârilor judecătoreşti interne, 18 – durata excesivă a procedurilor judiciare şi 12 hotărâri care privesc încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice prin admiterea unor recursuri în anulare
• Dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante: 15 hotărâri

6. Reforme realizate ca urmare a condamnărilor de la CEDO

Hotărâri ale CEDO care au fost implementate în România:

– Faptul că arestarea preventivă a devenit un atribut al judecătorului se datorează unei hotărâri a CEDO, de exemplu hotărârea Pantea împotriva României.

– Respectarea dreptului la un proces echitabil s-a ameliorat în România ca urmare a hotărârilor Curţii Europene, iar accesul la justiţie a fost semnificativ îmbunătăţit tot ca urmare a hotărârilor Curţii.

– Faptul că interceptarea comunicaţiilor a devenit un atribut al unui magistrat independent, al judecatorului, se datorează tot hotărârilor Curţii. Condiţiile de detenţie în penitenciare şi dreptul privind corespondenţa deţinuţilor s-au îmbunătăţit tot ca urmare a jurisprudenţei CEDO.

– Faptul că recursul în anulare în materie civilă a fost abrogat se datorează tot Curţii Europene.

7. Aderarea UE la CEDO

Intrarea în vigoare, la 1 decembrie 2009, a Tratatului de la Lisabona a redeschis chestiunea aderării Uniunii Europene la Convenţia Europeană privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a modalităţii practice în care aceasta urmează să se realizeze.

– obiectivele acestui demers: asigurarea coerenţei între cele două sisteme de protecţie a drepturilor omului în Europa (de la nivelul UE şi, respectiv, nivelul Consiliul Europei), precum şi asigurarea unei credibilităţi sporite angajamentului Uniunii în domeniul drepturilor omului

– va oferi cetăţenilor europeni posibilitatea de a introduce cereri în faţa instanţei de la Strasbourg pentru acele cazuri în care o instituţie sau organism al Uniunii încalcă prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

– aspectele tehnice care trebuie reglementate în vederea aderării: mecanismul de co-pârât, viitorul raport între Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reprezentarea UE în faţa CEDO şi calitatea de Agent din partea UE, chestiunea epuizării căilor de recurs intern, eventuala modificare a Convenţiei în condiţiile în care, în prezent, doar statele pot deveni părţi semnatare, iar Uniunea are un statut sui generis.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *