China și SUA, între confruntare și parteneriat

Chinezii au profitat de criza economică pentru a-și mări influența la nivel mondial. Mențin un nivel scăzut al yuanului pentru a stimula exporturile,  acordă credite ieftine statelor cu resurse naturale, deschid sau cumpără companii în alte țări … Aceste acțiuni și nu numai fac parte din planul chinezilor de a-și internaționaliza moneda și de a “fura” locul Statelor Unite ale Americii de primă economie mondială.

Foto : Președintele Chinei, Hu Jintao și omologul său american, Barack Obama

Deficitul bugetar al SUA, finanțat de Beijing?

Președintele chinez, Hu Jintao, și-a început pe 19 ianuarie vizita de patru zile la omologul său american, Barack Obama, pentru a discuta despre viitoarele colaborări în domeniul energetic, al aviației și al tehnologiilor aero-spațiale. Se încearcă o redobândire a încrederii de ambele părți pentru a dezvolta cea mai importantă relație comercială bilaterală din lume.

SUA reprezintă una dintre principalele piețe pe care exportă chinezii. În plus, americanii au nevoie de banii Beijingului pentru a-și finanța uriașul deficit bugetar. În cadrul vizitei președintelui chinez în SUA, vor mai fi atinse teme precum situația din Coreea de Nord și din Iran și dominația militară în Oceanul Pacific.

În 2010, relațiile dintre SUA și China au devenit tensionate odată cu declanșarea “războiului valutelor”. Ambele țări se acuzau reciproc că practică politici monetare imorale. Chinezii au acuzat americanii că deprecierea dolarului, datorată infuziei de capital de 600 miliarde de dolari, va avea efecte negative grave asupra stabilității financiare a piețelor emergente.

De cealaltă parte, Banca Populară din China, controlată de guvern, a fost acuzată că menține artificial yenul scăzut, pentru a obține un avantaj competitiv la export. Acest lucru subminează producătorii americani și duce la desființarea locurilor de muncă. “Moneda Chinei este ca o cizmă pe gâtul recuperării economice a Americii”, spune senatorul american, Charles Schumer, citat de BBC News.

Conform unor date oficiale, în octombrie 2010, SUA luase de la creditori străini peste 4.000 de miliarde de dolari, din suma totală datorată de 14.000 de miliarde de dolari.

Statul căruia americanii îi datorează cei mai mulți bani este China, cu peste 906,9 miliarde de dolari, în scădere față de 2009, când era de 938,3 miliarde de dolari. Urmează Japonia, care a acordat Washingtonului un credit de 877 miliarde de dolari, în creștere cu 100 de miliarde față de 2009. Printre creditorii americanilor se mai numără și Marea Britanie, cu 477,6 miliarde de dolari și exportatorii de petrol, cu 213 miliarde de dolari. Lista continua cu țări precum Israel (17,9 miliarde de dolari), Coreea de Sud (41,1 miliarde de dolari), Brazilia, Hong-Kong, Rusia, Taiwan, Canada, Elveția, Germania, India sau așa numitele “paradisuri fiscale” ( Bahamas, Bermuda, Insulele Cayman, Antilele Olandeze și Panama).

Criza financiară globală – șansă pentru consolidarea influenței chinezilor la nivel global

In ultimii doi ani, Beijingul şi-a propus să-şi consolideze influenţa la nivel mondial. Şi a mers la sigur. A profitat de situaţia statelor emergente, care aveau nevoie urgentă de bani şi a devenit un finanţator important principal al acestora, depăşind chiar Banca Mondială (BM). Circa 110  miliarde de dolari au fost virate în 2009 şi 2010 de chinezi în conturile guvernelor şi firmelor din ţările în curs de dezvoltare, potrivit publicaţiei Financial Times. Asta în timp ce BM, organism special creat pentru a ajuta țările sărace să se dezvolte, a oferit împrumuturi în valoare de 100,3 miliarde de dolari

Beijingul a acordat credite ieftine în schimbul influenței în țările cu resurse naturale

Din 2009, chinezii au început să sprijine din ce în ce mai mult companiile publice. Băncile de stat, precum China Development Bank, Export-Import Bank of China sau Bank of China, au acordat credite cu condiţii ”mai preferenţiale”, aşa cum le numesc jurnaliştii de la Financial Times, faţă de contractele cu BM. Ce aşteaptă la schimb ? Să-și asigure un stoc cât mai mare de resurse naturale,  fiind cei mai mari consumatori de petrol, oțel și cereale la nivel mondial.

Printre ţările care au apelat la ajutorul lor se numără şi Ghana sau Argentina, care au primit finanţare pentru proiecte de infrastructură. Și producătorii de petrol și gaze din Rusia, Venezuela și Brazilia s-au împrumutat de la Beijing. În cazul Venezuelei, jumătate din împrumutul de 20 de miliarde de dolari a fost denominat în yuani. Banii vor ajunge tot în China prin cumpărarea de echipamente și bunuri produse în țară. In aceste condiţii, Băncii Mondiale nu-i rămâne decât să caute modalităţi de a colabora cu Beijingul. In caz contrar, s-ar putea ”duela” cu un rival puternic pentru acordarea de împrumuturi.

Chinezii “atacă” și  sistemul bancar internațional

În plus, odată cu declanșarea crizei financiare mondiale, firmele chinezești s-au extins la nivel global ca ciupercile după ploaie. Iar băncile din țară, deși temătoare din cauza lipsei de experiență internațională și a restricțiilor cu care se pot înfrunta în diferite țări, încearcă să le urmeze exemplul. Astfel, Industrial and Commercial Bank of China (ICBC), cea mai mare bancă din lume după capitalizare, are în plan să deschidă cinci noi filiale în Europa, potrivit The Wall Street Journal. Cu toate acestea, chinezii mai au mult până să ajungă din urmă numărul băncilor americane la nivel mondial.

În 2010, investițiile străine directe ale companiilor chinezești au crescut cu 36,3% față de 2009, până la 59 de miliarde de dolari. 40% dintre acestea au fost reprezentate de achiziții de companii sau de investiții în proiecte noi.

Un sfert din rezerva valutară a Chinei, plasată în euro

Zona euro trece prin cea mai grea perioadă de la înfiinţare, iar China este gata să-i dea o mână de ajutor, dar … în interesul ei. Potrivit viceguvernatorului Băncii Chinei, Yi Gang, republica vrea să participe la stabilizarea zonei euro.

Dovadă sunt angajamentele Chinei de a cumpăra obligaţiuni emise de Grecia, Spania şi Portugalia. Acestea au adus un plus în procesul de stabilizare a pieţelor financiare şi a monedei unice europene, potrivit Reuters.  Totuși, o analiză AFP arată că promisiunile Beijingului nu vor rezolva problema datoriilor suverane din Europa, ci vor servi doar interesului strategic şi economic al acestui stat.

China se gândeşte  să investească în fondul de urgenţă de 440 de miliarde de euro, înfiinţat de ţările care aparţin uniunii monetare. Acesta a fost creat cu scopul de a sprijini statele din zona euro aflate în impas din cauza datoriilor mari.

Chinezii sunt alături de Europa în această perioadă grea pentru că aduce un beneficiu intereselor lor pe termen scurt şi mediu. Beijingul are cele mai mari rezerve valutare din lume, de circa 2.800 de miliarde dolari. Din acestea,  aproximativ un sfert sunt plasate în euro. Decizia Rezervei Federale a SUA de a tipări bani, pentru a”evita deflaţia”, ca să cităm argumentul oficial, îi aduce o mare problemă : inflaţia. Ce soluţie le rămâne chinezilor ? Să investească o parte din rezerve. Iar piaţa europeană este cea mai indicată.

Pe termen lung, euro nu mai constituie o necesitate de vreme ce China nu poate cumpăra nimic din zona blocului comunitar, având excedent comercial. Anul trecut, acesta a ajuns la 183,1 miliarde de dolari.

Beijingul – “la vânătoare de ruble, dolari australieni și reali brazilieni”

Chinezii sunt cu ochii țintă pe monedele unor ţări bogate în resurse, precum Rusia, Australia sau Brazilia, și-a exprimat părerea jurnalistul Lucian Davidescu pe www.realitatea.net. Le doresc, dar în cantitate limitată, pentru a evita întărirea lor. În plus, niciuna dintre ele nu este suficient de lichidă pentru a putea fi folosită pe piaţa internaţională şi astfel, există riscul acumulării de rezerve inutile (cum este rezerva actuală în dolari a Chinei). Atât timp cât monedele acestor ţări bogate vor continua să se aprecieze, economia chineză va avea de suferit. Şi nici devalorizarea monedei unice europene sau a dolarului nu joacă în favoarea Chinei, afectându-i economia bazată pe export. Mai ales că în prezent, Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Chinei.

Ce-i rămâne Beijingului de făcut ? O soluție exprimată oficial de chinezi ar fi folosirea Drepturile Speciale de Tragere (DST – moneda virtuală a FMI şi principalul instrument de rezervă al Sistemului Monetar Internaţional), în locul dolarului în tranzacţiile comerciale internationale. Insă de la zis până la făcut e cale lungă şi … anevoioasă, în cazul de faţă.

Aşadar, Banca Centrală a Chinei trebuie să se concentreze pe eforturile de gestionare a acestei situaţii. Care este strategia Beijingului ? Mecanisme camuflate de conversie, contracte la termen şi opţiuni ferme de hedging şi arbitraj valutar, crede jurnalistul Lucian Davidescu. Ţinta principală rămâne dolarul, pentru că americanii vor să-şi păstreze moneda ca etalon internaţional, pentru a se finanţa ieftin. Potrivit Financial Times, înaintea vizitei oficiale în SUA, președintele Hu Jintao a pus la îndoială acest rol actual al monedei americane.

De altfel, în decembrie, anul trecut, Banca Centrală Chineză, citată de Reuters, spunea că, în maxim doi ani, dolarul se va prăbuși. Încă un motiv în plus pentru a crede într-o intenție de internaționalizare a yuanului.

În 20 de ani, China ar putea detrona SUA din vârful economiei mondiale

Să se îndrepte China vertiginos spre a deveni cea mai mare economie din lume ? Răspusul este afirmativ dacă luăm în calcul un raport al PricewaterhouseCoopers, citat de Bloomberg. Potrivit companiei de consultanţă, în 2032, China va ”fura” Statelor Unite titlul de ”cea mai mare economie din lume”.

Previziunea devine credibilă dacă luăm în calcul faptul că anul trecut, economia Republicii Populare Chineze a devansat Japonia şi a trecut pe locul al doilea, după SUA. Ultimii zece ani au însemnat o creștere anuală medie de 10% pentru chinezi, adică de aproape șase ori mai mare față de evoluția PIB-ului american. În plus, ei au cea mai mare piață auto din lume (circa 13,8 milioane de automobile au fost vândute în 2010), cea mai mare bancă din lume după capitalizare (ICBC – 174,6 miliarde euro), au creat cel mai rapid computer, un avion de vânătoare invizibil și au devenit cei mai mari consumatori de energie. Binecunoscut este și faptul că Republica Populară Chineză este principalul exportator din lume. Anul trecut, exporturile au avansat cu 31,3%, ajungând la 1.580 miliarde dolari.

De asemenea, China este o țară atractivă pentru investitori. În 2010, a atras investiții străine de 106 miliarde de dolari, cu 17,4% mai mare față de 2009. Cifra situează China pe locul al doilea, după SUA, în topul țărilor în care au investit cel mai mult străinii, potrivit unui raport al Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Raluca Știrbeț

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to China și SUA, între confruntare și parteneriat

  1. panga sandu 20/01/2011 at 17:12

    tot china ramine puterea suprema

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *