PARLAMENTUL EUROPEAN
Cine sunt cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European
Published
10 years agoon
Marți după-amiaza, toți cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European au fost aleși din trei tururi de scrutin. Șase vicepreședinți au fost aleși în primul tur, trei în al doilea, iar ultimii cinci în al treilea tur de scrutin. În acest ultim tur s-a aplicat regula majorității relative.
Lista noilor vicepreședinți în ordinea alegerii:
Antonio Tajani (PPE, IT) – 452 voturi, turul 1
Mairead McGuinness (PPE, IR) – 441 voturi, turul 1
Rainer Wieland (PPE, DE) – 437 voturi, turul 1
Ramón Luis Valcárcel Siso (PPE, ES) – 406 voturi, turul 1
Ildikó Gáll-Pelcz (PPE, HU) – 400 voturi, turul 1
Adina Ioana Valean (PPE, RO) – 394 voturi, turul 1
Silvye Guillaume (S&D, FR) – 406 voturi, turul 2
Corina Creţu (S&D, RO) – 406 voturi, turul 2
David Sassoli (S&D, IT) – 394 voturi, turul 2
Olli Rehn (ALDE, FI) – 377 voturi, turul 3
Alexander Graf Lambsdorff (ALDE, DE) – 365 voturi, turul 3
Ulrike Lunacek (Verzi/ALE, AT) – 319 voturi, turul 3
Dimitris Papadimoulis (GUE/NGL, GR) – 302 voturi, turul 3
Ryszard Czarnecki (ECR, PL) – 284 voturi, turul 3
Rezultatul primului tur de scrutin:
Voturi exprimate: 729
Voturi albe sau invalide: 12
Voturi valid exprimate: 717
Majoritatea absolută din voturile exprimate necesară: 359
Șase vicepreședinți au fost aleși în primul tur:
Antonio Tajani (PPE, IT) – 452 voturi
Mairead McGuinness (PPE, IR) – 441 voturi
Rainer Wieland (PPE, DE) – 437 voturi, turul 1
Ramón Luis Valcárcel Siso (PPE, ES) – 406 voturi
Ildikó Gáll-Pelcz (PPE, HU) – 400 voturi
Adina Ioana Valean (PPE, RO) – 394 voturi
Trei vicepreședinți au fost aleși cu majoritate absolută în turul al doilea:
Voturi exprimate: 704
Voturi albe sau invalide: 13
Voturi valid exprimate: 691
Majoritatea absolută din voturile exprimate necesară: 346
Corina Creţu (S&D, RO) – 406 voturi, turul 2
Silvye Guillaume (S&D, FR) – 406 voturi, turul 2
David Sassoli (S&D, IT) – 394 voturi, turul 2
Cinci vicepreședinți au fost aleși în turul al treilea, în care doar o majoritate relativă a fost necesară:
Voturi exprimate: 706
Voturi albe sau invalide: 16
Voturi valid exprimate: 690
Olli Rehn (ALDE, FI) – 377 voturi, turul 3
Alexander Graf Lambsdorff (ALDE, DE) – 365 voturi, turul 3
Ulrike Lunacek (Verzi/ALE, AT) – 319 voturi, turul 3
Dimitris Papadimoulis (GUE/NGL, GR) – 302 voturi, turul 3
Ryszard Czarnecki (ECR, PL) – 284 voturi, turul 3
Rolul vicepreședinților
Vicepreședinții îl pot înlocui pe Președinte în exercitarea sarcinilor sale, atunci când este necesar, inclusiv la prezidarea ședințelor plenare. Ei sunt membrii ai Biroului Parlamentului European. Biroul este organismul care stabilește regulile Parlamentului, elaborând propunerea de buget și decizând asupra chestiunilor administrative, organizaționale și de personal.
.
You may like
Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni
Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent
Parlamentul European a adoptat noi reforme pentru o piață UE a gazelor și energiei electrice mai sustenabilă și rezilientă
Parlamentul European și-a adoptat poziția privind revizuirea legislației farmaceutice a UE, solicitând stimularea inovării și accesul la medicamente
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Victor Negrescu a discutat cu Olaf Scholz despre o reprezentare mai bună a României și a social-democraților la nivelul UE după alegerile europene
ALEGERI EUROPENE 2024
La ultimul summit UE înaintea alegerilor europene, liderii Belgiei și Cehiei cer noi sancțiuni pentru a contracara influența Rusiei în procesele electorale europene
Published
2 days agoon
April 18, 2024Prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat joi, în cadrul reuniunii Consiliului European, pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.
Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii UE și semnată de premierul belgian Alexander de Croo și de președintele ceh Peter Fiala, cele două țări solicită președinților Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European să stimuleze noi sancțiuni la adresa Moscovei.
Potrivit scrisorii, cei doi lideri afirmă că au fost deja descoperite cazuri de dezinformare și interferență pro-rusească în mai multe state membre. În special, serviciile de securitate belgiene au descoperit o rețea în interiorul Belgiei care implica transferuri de numerar care au avut loc în parte în Republica Cehă.
Rețeaua urmărea să creeze o cooperare între politicienii pro-ruși din Parlamentul European, să ajute la alegerea mai multor candidați pro-ruși și să numească “persoane active în cadrul acestei rețele ca angajați ai eurodeputaților nou aleși”.
“Interferența rusă în procesele electorale din Europa are loc chiar în acest moment. Ei intenționează să ne perturbe democrațiile”, a subliniat Alexander De Croo, premierul Belgiei, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE și care a organizat summitul extraordinar de la Bruxelles.
Russian interference in electoral processes across Europe is happening as we speak.
They intend to disrupt our democracies.
⁰Together with @P_Fiala we will bring this to the table of #EUCO pic.twitter.com/TeSFEetOl8— Alexander De Croo 🇧🇪🇪🇺 (@alexanderdecroo) April 17, 2024
De altfel, concluziile adoptate de liderii UE debutează cu fraza “în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care rezultă din dezinformare, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, precum și din acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în procesele electorale.
“Consiliul European invită instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze cu privire la aceste chestiuni”, au stabilit liderii.
ALEGERI EUROPENE 2024
Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni
Published
3 days agoon
April 17, 2024Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.
Sondajul conștientizarea și preocuparea cetățenilor față de contextul geopolitic actual, cu alegătorii europeni și români considerând că securitatea a devenit o temă principală.
Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).
60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.
În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.
“Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei”, a declarat, în context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.
Președinta Metsola a adăugat că “Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”
Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).
Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).
Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).
De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).
Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.
În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).
În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.
Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.
Rezultatele complete pot fi găsite aici.
Context
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent
Published
1 week agoon
April 11, 2024By
Teodora IonMai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European i-au solicitat joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să revină asupra deciziei de a alege un aliat politic pentru un post profitabil în instituția pe care o conduce, informează Politico Europe.
Reunit într-o sesiune plenară de două zile, Parlamentul European a votat cu 382 de voturi pentru și 144 de voturi împotrivă în favoarea unui un amendament prin care i se cere lui von der Leyen să reia procedura de selecție pentru post, după ce aceasta i-a acordat rolul foarte bine plătit de reprezentant al întreprinderilor mici și mijlocii deputatului european Markus Pieper, care provine din același partid conservator german din care face parte și președinta executivului european.
El a semnat contractul la 31 martie, în ciuda faptului că alți doi candidați preselectați pentru acest post, amândoi femei, ar fi obținut note mai mari la probe în timpul procesului de selecție.
Acest scandal vine după ce procurori europeni au demarat procedurile de investigare a acuzațiilor de infracțiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, informează Politico Europe.
Parlamentarul german Daniel Freund, de la Verzi, a propus amendamentul – la un raport bugetar, care a fost sprijinit de colegii Verzi, de doi politicieni din grupul Socialiștilor și Democraților și de trei parlamentari de la Renew.
Amendamentul a venit după ce Comisia nu a reușit să răspundă la o întrebare parlamentară privind modul în care Pieper a fost selectat în detrimentul celor două femei concurente.
Textul propus de Freund solicită Comisiei să anuleze numirea lui Pieper și să inițieze ”un proces cu adevărat transparent și deschis pentru selectarea reprezentantului UE pentru IMM-uri”.
Deși votul nu are niciun efect juridic obligatoriu, este posibil să o pună într-o situație jenantă pe von der Leyen, după ce aceasta a respins criticile comisarilor în cadrul unei reuniuni de miercuri.
Înainte de aceasta, într-un semn că politica începe să se amestece în activitățile executivului european înainte de alegerile din 6-9 iunie, patru comisari de rang înalt au cerut răspunsuri privind transparența numirii, într-o scrisoare datată 8 aprilie.
Concrete & Design Solutions
Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței
Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică
Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean
Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare
Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem
MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii
Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului
Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România
UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”
Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- CONSILIUL EUROPEAN2 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA2 days ago
Președintele AOR, Adrian Teban: De-a lungul celor trei decenii de activitate, AOR a devenit un pilon fundamental în dezvoltarea și promovarea intereselor orașelor mici și mijlocii din România