Cine sunt politicienii care decid astăzi soarta Europei

La Bruxelles a început astăzi un summit extraordinar de două zile, timp în care liderii UE vor încerca să găsească o soluţie pentru a evita reintrarea Europei în recesiune. Cine sunt cei care iau deciziile de care depinde viitorul euro?

Liderii europeni încep astăzi un summit extraordinar de două zile la Bruxelles pentru a elabora o strategie de urgenţă pentru salvarea euro. În joc este chiar viitorul monedei unice europene şi a uniunii monetare, scrie adevarul.ro.

Angela Merkel
cancelarul Germaniei

La bază, ea este doctor, metodică până în pânzele albe şi ultra-precaută. Confruntată cu sfaturi contradictorii, instinctul său este să amâne luarea unei decizii. Ea ar putea fi total de acord cu proiectul, însă, pentru ea, Europa este mai degrabă un calcul cost-beneficii decât destin istoric, notează „The Economist“.

Nicolas Sarkozy este cel mai nepopular preşedinte din ultimii 50 de ani. Supranumit „preşedintele bling-bling al bogaţilor”, Sarkozy a pierdut sprijinul votanţilor, notează publicaţia britanică „The Guardian”. Numai unul din cinci francezi crede că acesta face o treabă bună.

Ales pe baza promisiunilor de a impulsiona economia, Sarkozy a dezamăgit apoi prin stilul său, descris adesea ca ostentativ şi agresiv. De aici a şi căpătat porecla de „preşedintele bling-bling”. De asemenea, popularitatea lui Sarkozy a suferit o lovitură puternică atunci când acesta a repatriat rromii români şi bulgari din Franţa vara trecută.

Nu se fereşte niciodată de un plan îndrăzneţ, în special în goana către o cursă electorală strânsă care-l aşteaptă la primăvară. În mod curios însă, ideile franceze au apărut cu întârziere. Sarkozy are tendinţa de a propune doar ceea ce ştie că va aproba Merkel. Poate că această precauţie derivă din îngrijorările lui Sarkozy: Franţa este creditor sau viitor împrumutat?

Wolfgang Schauble
ministrul de Finanţe al Germaniei

Schauble, care este imobilizat într-un scaun cu rotile de la o tentativă de asasinat din 1990, nu obiectează atunci când cei care îl intervievează îl descriu ca „ultimul european“ al cabinatului. Relaţia sa cu Merkel nu a fost întotdeauna uşoară. Ea a devenit preşedintele Uniunii Creştin-Democrate în 2000, după ce domnul Schauble a fost forţat să se retragă din această funcţie după ce fusese implicat într-un scandal legat de finanţarea partidului. Zilele acestea, dinamica Merkel-Schauble este privită la fel de atent precum spreadul obligaţiunilor (diferenţa dintre dobânzile plătite de state atunci când vând obligaţiuni guvernamentale – n.r.).

Christine Lagarde
directorul Fondului Monetar Internaţional

Actualul director al FMI şi fostul ministru de Finanţe al Franţei şi-a desfăşurat mare parte din viaţii profesionale în Statele Unite. În întreaga lume, are reputaţia de negociator dur. Ca ministru de Finanţe, a reformat legislaţia muncii, flexibilizând normele pentru a permite Franţei să treacă de cea mai adâncă recesiune după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ca director al FMI, impactul lui Lagarde este puternic. Christine Lagarde, prima femeie care ocupă funcţia de director general al FMI, i-a luat pe mulţi prin surprindere cu declaraţiile şi mai ales cu strategiile sale pentru ieşirea din criză. A reuşit să schimbe modalităţile de acţiune şi chiar codul diplomatic al Fonduluitrecând de la ignorarea problemelor la recunoaşterea şi asumarea acestora, notează „The New York Times“.

Mario Draghi
preşedintele Băncii Centrale Europene

Fostul guvernator al băncii centrale a Italiei a căpătat porecla de„Super Mario” atunci când, în mijlocul unui scandal izbunit în jurul premierului Silvio Berlusconi, presa îl numea pe Draghi candidatul ideal pentru preluarea funcţiei. 

Venirea sa la BCE i-a îngrijorat pe mulţi, mai ales în contextul în care instituţia este unul dintre pilonii principali ai stabilităţii din zona euro. În lipsa unei trezorerii comune şi a altei instituţii comunitare care să ia decizii ferme, BCE a devenit cea mai puternică voce în toate dezbaterile privind criza economică. Acum, toate planurile de salvare a zonei euro şi a monedei unice se bazează pe banca centrală.

Herman Van Rompuy
preşedintele Consiliului European

Pentru a organiza lucrurile, liderii europeni se bazează pe intermediarul lor politic, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European. Acest fost premier belgian combină conduita austeră a unui călugăr cu (el scrie versuri haiku din cultura niponă) cu voinţa unui cardinal francez.. Lucrează în spate, aproape în confesional, găsind un punct de balanţă între Paris şi Berlin şi apoi vânzând ideile lor în alte capitale.

El va livra propuneri pentru guvernanţă economică la un summit european la jumătatea lunii octombrie. Dacă va fi adoptat, planul va schimba fără îndoială centrul de putere şi influenţă către zona euro.

José Manuel Barroso
preşedintele Comisiei Europene

Deşi Comisia este în mod tradiţional gardianul idealului european, este privită cu ceva dispreţ de Germania şi Franţa. Chiar şi prietenii Comisiei sunt disperaţi de timiditatea preşedintelui ei, José Manuel Barroso, fonst premier al Portugaliei. Este greu de imaginat un Jacques Delors, unul dintre cei mai energici predecesori ai acestuia, stând atât de liniştit când euro se află într-o asemenea situaţie.

Chiar şi aşa, Comisia deţine în continuare puterea birocratică
Fost premier al Portugaliei, Barroso îşi descrie politica drept una reformatoare, dar moderată. Lui i se atribuie meritul de a consolida finanţele statului după ani de cheltuieli iresponsabile.

Mai multe detalii, dar si informatii despre alti oficiali importanti, gasiti aici.

Sursa articol: ADEVARUL.RO

Sursa foto: osareleintegrariieuropene.radiocultura.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

17 + 1 =