Cipru la cârma Europei

Incepand cu 1 iulie 2012 Cipru a preluat presedintia rotativa a Uniunii Europene cu un plan in conformitate cu obiectivele deja stabilite de presedintia daneza, dar cu un mesaj politic mai limpede :

„Președinția cipriotă va acționa Pentru o Europă mai bună, o Uniune Europeană mai relevantă pentru cetățenii săi și pentru lume. Credem că discuția ar trebui să se desprindă de dezbaterea tradițională dacă ar trebui să existe „mai multă” sau „mai puțină” Europă. Ce contează cu adevărat în prezent este să avem o Europă mai bună; o Europă mai eficientă și mai durabilă; o Europă cu o economie mai performantă, bazată pe creștere economică; o Europă mai relevantă pentru cetățenii săi; și o Europă cu o prezență activă în lume, care este apropiată de vecinii săi”, declara presedintele Republicii Cipru Demetris Christofias.

Prioritatile presedintiei cipriote

In continuare, Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 ramane un obiectiv prioritar. Finalizarea negocierilor pentru un buget echitabil si eficace care sa creeze oportunitati de crestere economica si de ocupare a fortei de munca este printre cele mai importante subiecte de pe agenda europeana. Am adauga si eficienta acestui buget ca indicator necesar.

La fel, Politica de Coeziune si Politica Agricola Comuna necesita o atentie deosebita. Sunt necesare progrese structurale, dar pe de alta parte depind de rezultatul negocierilor Cadrului Financiar Multianual.

Exista foarte multa incertitudine in momentul in care se discuta despre trio –ul guvernanta economica, criza economica si crestere economica. Presedintia cipriota sustine ca va promova politici  care sa favorizeze cresterea economica si care vor genera eficacitate, prosperitate si locuri de munca. Trecand peste aceasta formulare generala, asteptam sa vedem directii concrete in acest sens, care sa completeze si sa aplice concluziile Consiliului European din 28-29 iunie.

Putem avea, in acelasi context si anumite rezerve. Daca cipriotii detin formula pentru echilibrul constructiv intre austeritate si crestere economica, cum de au esuat tocmai la ei acasa in aplicarea acestei formule castigatoare?

Au fost anuntate cateva directii, cum ar fi consolidarea guvernantei economice, consolidarea supravegherii bugetare, reformarea politicii fiscale cu ajutorul instrumentelor „pachetul de sase” si „pachetul de doi”, stimularea cresterii economice, in special prin revenirea la stabilitatea macroeconomica si o reabilitare a increderii in finantele publice.

Presedintia cipriota va fi presata de un deadline, cel de finalizare a sistemul european comun de azil, pana la sfarsitul anului 2012.Provocarea o constituie diferitele opinii atat la nivel de proces, cat si la nivel de texte legislative, exprimate in contextul unei crize sistemice de incredere la nivel european.

Pentru Piata Unica Cipru continua procesele deja demarate in sanul Uniunii si pledeaza pentru o promovare a aprofundarii pietei interne pentru a revitaliz economia europeana, pentru a realiza progrese sociale si pentru a spijini nevoile IMM-urilor si ale consumatorilor.

Astfel ca Cipru anunta initierea unei lucrari intense pentru „Actul privind Piata Unica II”, preconizat a fi adoptat de Comisie pana la sfarsitul acestui an, in special pentru a valorifica potentialul de crestere si de ocupare al pietei unice.

In contextul Primaverii arabe si al extinderii Uniunii Europene exista o preocupare fata de posibila aparitie a unei „ierni arabe” in conditiile in care Uniunea Europeana nu reuseste sa vina cu o strategie coerenta privind acest aspect. Noua presedintia propune un program de asigurare al pluralismului si o intarire a relatiilor cu partenerii mediteraneeni.

Mai mult, pachetul de extindere este in continuare pe lista de prioritati, in sensul aducerii mai aproape a tarilor din Balcanii de Vest, Islanda, Turcia.

Subiecte incomode

Cu toate acestea presedintia cipriota intampina cateva probleme preocupante, in primul rand cu privire la criza bancara si la balansarea spre un imprumut de la Moscova. Nevoia stringenta de a-si recapitaliza bancile indeamna Ciprul catre orice varianta mai convenabila, iar Moscova ii serveste ceea ce cauta : o responsabilitate guvernamentala redusa si o finantare directa catre banci.

La ultimul Consiliul Europeana din 28-29 iunie s-a abordat acest aspect, al finantarii directe si s-a ajuns la un compromis – o „rupere a cercului vicios dintre banci si datoriile suverane” si propunerea deschiderii lucrarilor pentru a se crea posibilitatea de a recapitaliza bancile in mod direct. Sa fie oare Cipru prima tara care va beneficia de acesta masura sau urgenta o va face sa se indrepte spre Federatia Rusa?

Un subiect poate la fel de delicat il constituie relatia cu Turcia si eforturile acesteia de aderare. Unul din motívele pentru care este tinuta la poarta Europei il reprezinta dispútele cu Cipru vis-a-vis de impartirea insulei, chiar daca ambele parti au informat ONU ca au acceptat conventiile bilaterale dintre cei doi lideri ciprioti. Presedintele Demetris Christofias a sustinut ca este deschis continuarii unui dialog constructiv pentru a solutiona impreuna disputa si a dat asigurari ca Cipru va fi “un broker onest”,  Presedintia UE din a doua jumatate a anului 2012 va fi complet separata de incercarile de reunificare a insulei si nu va promova interese nationale.

Totusi putem considera ca procesul de negociere cu Turcia va fi un punct fiebinte pentru Cipru in conditiile in care Ankara a anuntat deja ca exista posibilitatea inghetarii relatiilor cu Presedintia Cipriota si chiar cu UE, daca problema reunificarii insulei nu va cunoaste o imbunatatire.

Printre altele, imi aduc aminte ca la sfarsitul anului 2012, presedintele Bancii Centrale a Ciprului, Panicos Demetriades a venit cu o alternativa „interesanta” pentru austeritate : „Fara Germania in zona euro, moneda s-ar deprecia rapid pana la un nivel care ar ajuta reinstaurarea competitivitatii in periferie. Iesirea Germaniei este mult mai preferabila decat impunerea austeritatii statelor care se chinuie”.

Sentimentele sunt reciproce, multe voci din Berlin sustin ca Cipru nu ar fi trebuit sa preia presedintia UE avand in vedere dificultatile economice pe care le intampina.

Se evidentiaza, inca o data, constructia si arhitectura imperfecta a UE si a pietei sale unice.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *