Connect with us

EVENIMENTE

Comisarul european Vytenis Andriukaitis vine la București pentru un dialog cu cetățenii privind viitorul UE. Evenimentul, LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro (19 octombrie, ora 17:00)

Published

on

Viitorul Uniunii Europene și teme legate de sănătate și siguranța alimentară la nivel european au fost dezbătute în cadrul unui dialogul cu cetățenii pe care comisarul european Vytenis Andriukaitis l-a avut la București, în data de 19 octombrie, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Evenimentul a început de la ora 17:00 și a avut loc în Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență București (Splaiul Independenței, nr. 169, intrare Amfiteatru).

Dialogul cu cetățenii al comisarului european a fost transmis LIVE VIDEO&TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina sa de Facebook.

LIVE TEXT

Comisarul european, Vytenis Andriukaitis, despre rezultatul votului după întrebarea ” Considerați că vocea voastră este auzită?” . Cred că este o mare provocare pentru că mă aflu în România a doua oară iar acesta este al doilea dialog al cetățenilor. Este foarte dificili să combați factorii comportamentali, fumatul, consumul de băuturi alcoolice. Trebuie să înțelegeți că vocea voastră este auzită pentru că aveți aomeni minunați la Bruxelles. Corina Crețu, de exemplu, Adina Vălean, șefa comisiei de dezvoltare a mediului.

Florian Bodog, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cred că acest rezultat al votului este mai mult sau mai puțin aproapte de realitate. Poate ca individualitate avem o problemă. 

Marius Nica, ministru delegat al Fondurilor europene. Pot spune cu fermitate că România este auzită la nivelul Comisiei Europene. 

Despre diminuarea discrepanței între România și celelalte state europene.

Comiarul european. Aș dori să spun că există difernețe. trebuei să creăm o punte între zonele mai puțin dezvoltate și cele mai dezvotlate pentru că există inegaltiate socială. Știți că în UE sunt peste 100 de milioane de oameni care trăiesc în sărăcie. Este o mare problemă pentru toți, mai ales ca urmare a crizei economice. Acum cifrele macroeconomice se îmbunătățesc, dar trebuie să discutăm detaliat. Vă pot explica ce înseamnă folosirea acestor instrumente la nivel rural. Ne punem întrebarea de ce trebuie să vorbim despre Europa socială?

Ne este greu să observăm nedreptăți sociale. Din cauza multor probleme, diferențelor de salarii. Discutarea acestor probleme este soluția de a reduce aceste diferențe.

Florian Bodog. Nu beneficiem de același tip de tratament pentru că nu sunt înregistrate în România, iar cele care sunt înregistrate pleacă la export. Infrastructura din sănătate este învechită, chiar dacă avem medici bine pregătiți. Putem folosi intrumentele europene, fondurile europene. Pentru acest lucru am colaborat foarte strâns cu Ministerul Fondurilor Europene. Este foarte adevărat că bugetul de stat suportă foarte mult. 

Marius Nica. Reducerea declajelor nu este un lucru ușor. În sectorul de sănătate a fost o luptă acerba pentru aceste fonduri. 

Despre alocarea mai multor bani pentru statele sărace.

Comisarul european. Avem nevoie de bani pentru toate sectoarele. Dacă examinăm bugetul UE, putem să vedem și bugetele naționale. Știți că se vorbește de ocntrabandă cu țigarete. Toate statele din UE sunt încradate în grupul donatorilor și în grupul celor care primesc. Donatorii vor spune că vor dori mai mult. De ce avem nevoie de fonduri de coeziune, structurale europene? Știm că trebuie să sprijinim statele mai sărace pentru a ajunge la convergența cu celelalte state mai dezvoltate. Mi-ar plăcea să existe accize mai mari asupra alcoolului și tutunului. Nu este însă ușor să procedăm și așa. Trebuie să discutăm împreună aceste chestiuni. În acest caz este foate important că suntem într-o poziției ciudată. Marea Britanie a decis să părăsească UE, lucru care duce la o scădere cu 10.7% a bugetului Uniunii. 

După cum știți, Jean-Claude juncker a spus că România și Bulgaria ar trebui să fie în Schengen. Asta înseamnă că vocea dumneavoastră este auzită. 

Marius Nica. Au existat anumite situații cand România nu a discutat de pe picior de egalitate. Atunci când ești o țară puternică, negociezi de pe o poziție de forță. Alocarea ofndurilor se face după reguli prestabilite pe care toate statele le respectă. 

Comisarul european. Cine a gestionat fondurile regionale europene? Doamna comisar european Corina Crețu. Cine a răspuns de PAC? Tot România. Cred că situația este ușor ciudată. Nu faceți o separare între Bruxelles și ne-Burxelles. Suntem toți pe aceeași corabie. Vă rog să nu creați aceste spărturi artificiale între Bruxelles și statele membre pentru că voacea dumneavoastră este auzită la Bruxelles. Există o singură cale de a fi european, că suntem cu toții răspunzători. 

Despre dublul standard privind alimentele și noutățile pe care le are Comsia Europeană. 

Comisarul european. Eu nu sunt de acord cu acest dublu standard. Acest tip de calitate, duală, este foarte complicat. Intră foarte multe chestiuni în discuție. Am cerut statelor să facă o evaluare și am oferit fonduri, însă numai 8 au prezentat rezultatele. Trebuie să avem o metodologie comună care să fie aplicată în toate statele membre. Alimentele cu o calitate îndoielnică afectează sănătatea oamenilor. Trebuie să încurajăm statele să își folosească instrumentele de reglementare. Austria, de exemplu, a spus că în cârnați trebuie să existe 70% carne. 

Trebuie să cerem și organizațiilor de consumatori, să ia cuvântul, să discute. Noi cerem statelor membre să vină cu dovezi. Niciun stat membru nu a spus că un ingredient este nesigur. Dar cum poți scurta lanțul alimentar? Pentru că dacă faci acest lucru, trebuie folosiți conservanți alimentari. 

Florian Bodog. Ca structură a noastră, inspecția urmărește aceste aspecte. Pot spune că, dacă suntem cetățeni europeani, trebuie să avem acces la același tip de produs din punct de vedere calitativ și la același preț.

Despre încercarea României de a introduce peste 50% produse locale, fiind blocată de Comisia Europeană.

Comisarul european. Dacă măsurile nu sunt proporționale, înseamnă că sunt împotriva competiției. Nicio țară nu are dreptul să scadă concurența pe piață. Nu este vorba despre birocrații de la Bruxelles. România produce mâncare bună pe care dumneavoastră o puteți vinde Lituaniei. Numai că trebuie să convenim asupra unor standarde comune alimentare. Vreau să vă atrag atenția asupra scandalului privind fibronilul, un pesticid care nu poate fi folosit. Totuși, anumite persoane le-au folosit iar ouăle au fost contaminate. Nu înseamnă că birocrații fac asta. Sunt controale. 

Despre viitorul UE în contextul Brexit. 

Comisarul european. Eu nu sunt cetățean al Regatului Unit și nu vă pot explica de ce au votat așa. Este dureros. Aș dori să le spun celor din Regatul Unit: gândiți-vă cât de grea este situația de astăzi. Să construim poduri noi. Criza ucraineană este foarte dureroasă pentru noi. Din păcate, o parte a societății a luat această hotărâre. Este foarte simplu să se arunce gaz pe foc, dar este foate greu să se stingă. Îmi place ideea construirii unei noi convenții europene. Avem multe dezbateri în Paralamentul European, până în 2018 când au loc noi alegeri. 

Despre lista de medicamente esențiale care este extrasă din legislația românească. 

Comisar european. Avem tratatul de la Lisabona care consfințește asistența medicală. UE nu poate interveni în fixarea prețurilor la nivel de țară. Când vorbim despre produse farmaceutice și prețuri, industria de restort are o piața de desfacere peste tot în lume. 

Despre cum poate ajuta CE să scăpăm de corupția din sistemul sanitar. 

Comisar european. Știu că România are de mulți ani un program anticorpuție. Trebuie să folosiți diferite instrumente. Corupția este, din păcate, peste tot în lume. Dar nivelul de corupție este mai mare sau mai mic. Purtăm discuții, dezbateri. Guvernul României a înțeles foarte bine această temă. În vremea mea, existau studenți care au început această acțiune, cu mâinile curate. 

Marius Nica. A afectat și fondurile europene. Neexistând aceste mecanisme de verificare și control am fost vulnerabili. Dacă am fi fost mai inteligenți, România ar fi putut absorbi aproape de 100%. 

Florin Bodog. Fiecare spital are implementară politica de a preveni plata informală. Am început să luăm măsuri pentru a preveni aceste aspecte. Organizăm proceduri de licitație la nivel național. Avem în plan ca toate procedurile de achiziționare să se centralizeze la nivelul ministerului. La absolut toate toate procedurile am simulat o procedură de licitație pentru ca toată lumea să vină să facă comentarii. 

Despre permiterea utilizării de pesticid. 

Comisar european. Există derogări. Există fotografii luate de pe teren. Reglementările permit să se facă astfel de derogări. Comisia a început să interzică trei neonicotinoide. Nu toate pesticidele sunt periculoase. Știu că dacă folosesc penicilină pot apărea efecte adverse. Se reglemntează calitatea, cantitatea. 

Așteptăm în ceea ce privește glifosatul ce spune majoritatea calificată. Știu că oamenii de știință au făcut analize pe glifosat. 

Despre o posibilă strategie pentru a preveni îmbolnăvirea oamenilor, având în vedere că peste 70% sunt provocare de o alimentație proastă. 

Florian Bodog. Avem un capitol de prevenție în noua lege. 

Cuvânt de încheiere 

Marius Nica. Genul acesta de dezbateri este foarte important și și mass media joacă un rol foarte important. 

Comisarul european. Să continuăm dialogurile. 

Cei interesați să ia parte la eveniment o pot face prin completarea formularului de înscriere, până cel târziu în data de 19 octombrie 2017, ora 12:00. 

De asemenea, participarea la dialog se poate face și prin dezbatere on-line, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #EUdialogues și #FutureOfEurope.

Dialogul cu cetățenii este, astfel, cel de-al optulea eveniment de acest tip organizat în România în acest an după dialogurile la care au participat, la București, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz; la Cluj-Napoca, unde a luat parte comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, la Zalău, unde au participat Corina Crețu și ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb, și la Iași, unde a luat parte comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Asociația Teatrul Vienez de Copii a lansat “Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice”, cu sprijinul Ambasadei Germaniei la București

Published

on

Marți, 28 noiembrie, la Reședința Ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Dr. Peer Gebauer, a avut loc lansarea Cartei Albe a Biodiversității și Schimbărilor Climatice, document strategic care face parte din proiectul implementat de Asociația Teatrul Vienez de copii – “Copiii joacă teatru”, în colaborare cu Asociația EcoLogic și cu sprijinul financiar al Ambasadei Germaniei la București, EcoAwareness: Carta Albă a Biodiversității și a Schimbărilor Climatice.

Evenimentul a adus împreună asociații non-guvernamentale și actori din domeniul protejării mediului înconjurător. Ambasadorul Germaniei a subliniat în discursul său că “Protejarea mediului și a climei, precum și sustenabilitatea comună este importantă pentru toată lumea: guverne, societate civilă și fiecare dintre noi. Prin urmare, este important ca la COP28, eveniment aflat în desfășurare în prezent, să fie adoptate măsuri concrete pentru a îndrepta lumea către obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius”.

Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice este un document strategic care a fost elaborat de experți din zona de mediu și care evidențiază o serie de priorități și principii de implementare care sunt prietenoase cu mediul și care, dacă ar fi adoptate la scară largă, ar avea un real impact asupra gestionării eficiente a efectelor negative pe care schimbările climatice le produc. Obiectivul principal al evenimentului de lansare este acela de a informa, de a sensibiliza și de a crea parteneriate de lungă durată pentru un viitor mai verde.

© Asociația Teatrul Vienez de Copii

Valorile promovate și susținute prin Carta Albă a Biodiversității și Schimbărilor Climatice, precum și prioritățile și principiile de implementare propuse de specialiștii care au contribuit la realizarea acestui document de mediu, pot fi citite pe site-ul Asociației Teatrul de copii Vienez.

Prima acțiune pe care Asociația Teatrul  Vienez de Copii – Copii Joacă Teatru o pune în practică, alături de organizații din Austria (Schule für das Leben), Slovenia (Institute for Health and Environment), Germania (Carpe Europe) ș România (Asociația Teatrul Vienez de Copii șii Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), este lansarea unui calculator pentru a măsura amprenta de carbon. Calculatorul este destinat elevilor de gimnaziu care pot testa alături de profesori și părinți care este amprenta lor de carbon pentru a conștientiza cât de prietenos cu mediul este stilul lor de viață și că de fapt cu nevoie de mai multe planete care să le susțină activitatea de zi cu zi.

Acest rezultat îi face să conștientizeze cât de mult poluează prin acțiunile lor și îi invită la o discuție despre schimbarea obiceiurilor, spre a deveni mai prietenoși cu mediul înconjurător.

În spatele Cartei Albe a Biodiversității și Schimbărilor Climatice se află experți care s-au implicat activ și care și-au dedicat timpul, cunoștințele și experiența acumulată pentru a pune bazele acestui document strategic. Printre experți putem enumera: Edit Pop, Manager destinație EcoMaramureș, Asociația EcoLogic; Cristina Sincu, Consultant marketing turistic, Asociația EcoLogic; Alexandra Pușcaș, Manager proiect arii protejate, World Wide Fund for Nature România; Călin Ardelean, Expert sălbăticie, World Wide Fund for Nature România; Gabriela Ionescu, cercetător științific, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București / Asociația D.G.T; Lavinia Enache, Studentă Doctorand, Școala Doctorală de Științe ale Comunicării, Co-founder Serious Evo, Elena Nicolae, Director Executiv, Fundația Comunitară Cluj, Vasile Țîrlea, Asociația pentru Ecologie și Turism Năsâpiște și Victor Horumbă.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center organizează conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania” în perioada 13-14 Decembrie 2023, în Sinaia, în vederea dezbaterii multiplelor aspecte referitoare la procesul de reconstrucție a Ucrainei și evidențierea rolului strategic pe care România trebuie să-l joace în acest context. Conferința reunește oficiali din Ucraina, Republica Moldova, din România și din alte state UE și NATO, experți independenți, reprezentanți ai mediului de afaceri, academic, ai corpului diplomatic, fiind cea mai amplă conferință din România dedicată acestei teme. Conferința este organizată sub patronajul Guvernului României.

Evenimentul va putea fi urmărit integral în format online pe site-ul www.newstrategycenter.ro sau pe pagina de Facebook New Strategy Center, dar și pe pagina de Facebook Calea Europeană, partener media al evenimentului.


Agenda conferinței și biografiile speakerilor pot fi consultate aici.


Deși războiul din Ucraina continuă cu intensitate, este tot mai amplă dezbaterea la nivel internațional privind maniera în care se va desfășura procesul de reconstrucție și sursele sale de finanțare. Va fi cel mai amplu proces de reconstrucție de după al Doilea Război Mondial, depășind ca magnitudine și costuri celebrul Plan Marshall. Cele mai optimiste evaluări indică o valoare a costurilor de minim 400 miliarde USD, dar acestea cresc deoarece distrugerile provocate de Rusia continuă.

Procesul de reconstrucție a debutat deja în regiunile eliberate în 2022 de sub ocupația rusă, așteptându-se ca dinamica sa să fie mult mai accelerate odată cu încetarea ostilităților. Este necesar ca România să participe din plin la acest proces, susținând companiile românești care au experiența și competența necesare pentru a participa în multiple domenii de interes la reconstrucția țării vecine. Totodată, România trebuie să își asume rolul de hub pentru eforturile occidentale de reconstrucție a sudului Ucrainei, una dintre ariile cele mai afectate de război. Proximitatea față de regiuni precum Odesa, Mykolaiv, Herson sau Zaporojie crează un mare avantaj pentru România și face din țara noastră o platformă firească pentru companiile străine. Zona Galați-Brăila se poate dezvolta într-un hub logistic care, ulterior, cu finanțare europeană, să adauge și porturile Giurgiulești, din Republica Moldova, și Reni și Izmail din Ucraina. Ar putea fi un exemplu de cooperare transfrontalieră, cu efecte benefice pentru toate cele trei țări. Cooperarea transfrontalieră va dinamiza prezența economică și investițiile străine inclusiv în județele din estul României, aflate la granița cu Republica Moldova și Ucraina, zona Moldovei înregistrând încă decalaje de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni ale României.

În plus, România va avea avantajul unei surse de energie constante și predictibile pentru următorii 12-15 ani, vitală pentru companiile care fabrică mai ales materiale de construcții și care folosesc multă energie în procesul de producție. Este vorba de gazul din Marea Neagră, o sursă de peste 100 miliarde metri cubi (minim 8 m3 anual). În 2027, odată cu începerea producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Procesul de reconstrucție este, în același timp și un proces de modernizare a Ucrainei, în contextul aderării acestei țări la UE. România poate ajuta Ucraina, la fel și Republica Moldova, prin pregătirea reprezentanților administrației publice locale și centrale, prin cursuri de formare finanțate de UE.

Reconstrucția sudului Ucrainei trebuie privită de România ca un proces care să angreneze și Republica Moldova, conectivitatea și dezvoltarea economică contribuind la bunăstarea României și a vecinilor noștri și la sucesul integrării acestora în Uniunea Europeană.

New Strategy Center crede că este în interesul României ca Ucraina să fie un stat independent prosper, democratic, integrat în UE și NATO. Un stat stabil, predictibil și un bun vecin al țării noastre. Tocmai de aceea este necesar ca România să sprijine în continuare eforturile Ucrainei de a-și recâștiga suveranitatea asupra teritoriilor ocupate și să o susțină să devină un membru cu drepturi depline al comunității democratice euro-atlantice.

New Strategy Center este un think tank românesc specializat în politică externă, de apărare și de securitate, o organizație non-partizană și non-guvernamentală. New Strategy Center își desfășoară activitatea pe trei paliere principale: furnizarea de contribuții analitice și consultanță de specialitate pentru factorii de decizie; organizarea de dezbateri regulate, atât interne, cât și publice, pe teme de actualitate; dezvoltarea activității externe prin parteneriate cu instituții sau organizații similare din întreaga lume, documente politice comune și conferințe internaționale. Regiunea Mării Negre și a Balcanilor sunt domenii prioritare de interes pentru New Strategy Center.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

VIDEO New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara au organizat cea de-a șaptea ediție a conferinței internaționale “Security Challenges in the Balkans”

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara au organizat vineri, la Timișoara, a șaptea ediție a conferinței internaționale “Security Challenges in the Balkans”, un eveniment unic în regiunea de vest a României, cu desfășurare anuală.

Conferința, organizată în cadrul parteneriatului existent între Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center și sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, a devenit un eveniment anual de referință ce aduce în prim plan vechile și noile provocări de securitate din zona Balcanilor. Partenerii organizatori și-au asumat prin acest eveniment să contribuie la creșterea semnificativă a semnificației academice la nivel regional a municipiului de pe Bega și, în același timp, să sublinieze preocuparea României pentru o abordare consolidată în orientarea către stabilitatea regiunii balcanice.

Așa cum s-a anunțat, evenimentul a reunit oficiali români și străini, precum și reprezentanți din sectoarele academice și non-guvernamentale, atât din România cât și din străinătate, mai ales din zona Balcanilor. În cadrul dezbaterilor din cadrul conferinței, subiectele au traversat mai multe interese strategice, de la amenințările convenționale și hibride la reziliență, de la perspectivele economice regionale, rolul actorilor străini în regiune, până la impactul războiului din Ucraina și contextul post-pandemic.

 

Cea de-a șaptea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans” a fost deschisă de Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Ionel Nițu, Președintele New Strategy Center, Iulian Fota, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara, și Alin Cristian Moș, Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Consider că este de datoria universităților să preia problemele emergente, cum ar fi securitatea, și să le deschidă înțelegerii publicului. Întregul context de securitate și geostrategic în care trăim s-a schimbat și a devenit mai volatil ca niciodată, astfel că această conferință își relevă o importanță aparte, într-un mod tot mai distinct, oferindu-ne șansa de a ne aduce contribuția pentru o mai bună înțelegere a trecutului, prezentului și viitorului. România se află la intersecția dintre Occident și Orient, o țară latină, dar balcanică, o țară care a trecut prin diferite regimuri și care, îmi place să spun, este țara cea mai estică din Occident, în timp ce Timișoara este cel mai vestic oraș din Est.”

Președintele New Strategy Center, Ionel Nițu, a transmis în cadrul evenimentului: „Relevanța geopolitică a Balcanilor capătă o nouă dimensiune atunci când este abordată împreună cu Marea Neagră. Într-un mediu internațional incert, caracterizat în special de amenințări hibride, devine necesară identificarea de soluții pentru integrarea europeană a Balcanilor, iar întreaga hartă a zonei poate fi văzută într-o altă perspectivă de la Timișoara, orașul care găzduiește anual conferința internațională „Security Challenges in the Balkans” realizată în parteneriat de New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara.”

Idei aflate în dezbatere și concluzii rezultate din lucrările în paneluri:

Panelul I. Euro-Atlantic Integration at a Turning Point: EU & NATO, Complementarity in the Balkans – panel prezidat de Ambasadorul (Ret.) Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. Speakerii au fost: Iulian Fota, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, Leonard Orban, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, fost comisar european și fost consilier pentru afaceri europene al Președintelui României, Ardita Abazi Imeri, coordonator de programe, European Policy Institute, Macedonia de Nord, Mirko Mussetti, analist geopolitic, Limes, Italia și Jochen M. Richter, lector, Universitatea din Düsseldorf, expert în afaceri europene, Luxemburg.

Integrarea europeană a Balcanilor este esențială pentru stabilitatea regională. În plus, reducerea tensiunilor actuale dintre Kosovo și Serbia este importantă pentru securitatea regională și, de asemenea, pentru securitatea României, mai ales că țara s-ar confrunta cu instabilitate pe două fronturi (Sud și Est). Dialogul facilitat de UE ar trebui să fie utilizat ca instrument de către cele două părți pentru a aborda tensiunile actuale și a evita escaladarea.

Panelul II. The Balkan Powder Keg & the Lessons Learned from the Russian New Generation Warfare in Ukraine – panel prezidat de Col. AF (Ret.) Mihai Știr, Expert Asociat, New Strategy Center, România. Panelul a avut următorii vorbitori: Simona Cojocaru, Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale, România, Igor Bandović, Director, Belgrade Centre for Security Policy, Serbia, MG (Ret.) Leonardo Dinu, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România, Greg Melcher, Chief Operations Officer, Centre for the Study of New Generation Warfare, SUA și Mehmet Ugur Ekinci, Cercetător, Foundation for Political, Economic and Social Research (SETA), Turcia.

Dinamica securității este încă fragilă în această regiune, așa cum a fost demonstrat de recentele escaladări din nordul Kosovo. România consideră Balcanii ca fiind o zonă de importanță capitală pentru securitatea sa și contribuie militar în regiune. Pe măsură ce Uniunea Europeană a trecut prin mai multe crize începând cu anii 2000, Balcanii au început să iasă de pe ordinea de zi ca prioritate. Ca urmare, în special din 2015, Rusia și China au devenit din ce în ce mai active în regiune. Deși un conflict complet în Balcani este foarte puțin probabil în acest moment, regiunea se confruntă cu riscuri de securitate enorme, legate de aspecte precum statul de drept, amenințările hibride sau propaganda rusă. Acestea sunt adevăratele provocări pentru Balcani. Între timp, o provocare considerabilă pentru Uniunea Europeană este sprijinul fără precedent al sârbilor pentru Rusia, ce trebuie atrasă spre aderare pentru a inversa acest trend social și politic.

Special Session. Hybrid Threats in the Balkans: from Narratives to Destabilization – o sesiune a conferinței moderată de Ileana Rotaru, profesor asociat, Universitatea de Vest din Timișoara, Senior Associate Expert, New Strategy Center, România. Cei doi speakeri din sesiune au fost Roberta Răducu, expert în comunicare, New Strategy Center, România și Srdjan Hercigonja, Senior Researcher, Belgrade Centre for Security Policy (BCSP), Serbia. Aceasta a marcat prezentarea unui studiu New Strategy Center, în colaborare cu Centrul Belgrad pentru Politici de Securitate, intitulat „Hybrid Threats in the Balkans: from Narratives to Destabilization”.

Puterea Rusiei în Balcani este adesea supraestimată în anumite aspecte, deoarece nu există o prezență militară rusă în regiune, legăturile economice sunt mult mai reduse decât cele cu Uniunea Europeană, iar țările din Balcani au un sector energetic relativ diversificat. Totuși, așa cum susține studiul, noua eră a războiului este cea a războiului informațional. Lucrarea se concentrează pe războiul informațional și pe narațiunile pe care Rusia le împinge în România, Bulgaria, ca state membre UE și NATO, și Serbia și Bosnia și Herțegovina, ca state care nu sunt membre. Rusia încearcă să găsească puncte slabe în fiecare societate pe care o vizează. Rusia a folosit mai multe metode în instrumentalizarea războiului informațional, cum ar fi framing-ul, camerele de ecou informațional, gaslighting și știrile false. Rusia înțelege că oamenii au tendința de a-și abate atenția de la războaiele reale și de a se angaja emoțional în războaie inutile, ideologice, în cadrul societății și exploatează această realitate la maximum.

Panelului III. Cyber Challenges and Societal Resilience. How Will We Protect the Front in our Homes? – panel moderat de către Claudiu Brândaș, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara. Speakerii invitați în cadrul panelului au fost: Maria-Manuela Catrina, director adjunct al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, Tal Pavel, director și fondator al Institutului pentru Studiul Politicilor Cibernetice din Israel, Octavian Stancu, director al Serviciilor de Securitate Cibernetică la Eviden GDC România și Alexandru Mărgineanu, lider al MS Security Practice în cadrul Nokia.

Astăzi nu mai suntem doar cetățeni, ci cetățeni cibernetici, fapt care eludează și granițele spațiale dintre state și amenințări. Astfel, dispozitivele pe care le utilizăm ne vulnerabilizează în fața războiului hibrid, astfel că avem nevoie de abordări de reziliență cibernetică și societală pentru a gestiona această amenințare. Balcanii au fost epicentrul unor conflicte de-a lungul istoriei chiar și pe plan cibernetic, iar acestea se manifestă sub forma unor operațiuni malițioase sponsorizate de state sau de criminalitate informatică, exemple relevante fiind chiar atacurile cibernetice recente din Albania sau Muntenegru. Prin urmare, dincolo de educarea societății civile și un cadru legal solid, instituții ca DNSC colaborează și desfășoară exerciții cibernetice cu parteneri din Balcani și nu numai în vederea creșterii rezilienței cibernetice.

Panelul IV. Economic Resilience in the Balkans. Diversifying Resources and Opportunities – un panel moderat de Claudiu Boțoc, prodecan al Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor din UVT. Speakerii invitați în cadrul panelului au fost: Ana Dumitrache, Country Head CTP (Romania), Ileana Gabor, North-American Economic Club, CFO Eastern Europe building technology Honeywell (Romania), Alexandru Maximescu, vicepreședinte OMV Petrom, (Romania, via VTC), general (ret.) Florian Coldea, profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara și Nina Vujanović, expertă în economie la Vienna Institute for Economic International Studies din Muntenegru.

A fost subliniat contextul favorabil dezvoltării cooperărilor regionale, axate pe parteneriate internaționale și schimburi bilaterale, cu accent pe rutele clasice dar și pe rutele emergente între zonele economice balcanice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.12 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO15 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE15 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA18 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.18 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending