Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a transmis o serie de recomandări României în ceea ce priveşte integrarea romilor

Published

on

Măsurile adoptate de Comisia Europeană au înscris în mod ferm integrarea romilor pe agenda politică a statelor din întreaga Europă. Potrivit unui nou raport privind progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, încep treptat să se vadă primele semne de îmbunătățire în viața romilor.

Cadrul UE, aprobat de liderii UE în 2011, a instituit, pentru prima dată, un proces solid de coordonare a acțiunilor privind integrarea romilor. Doi ani mai târziu, miniștrii din statele membre au adoptat, în unanimitate, primul instrument juridic pentru integrarea romilor la nivelul UE și s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări ale Comisiei care vizează reducerea inegalităților sociale dintre romi și restul populației în patru domenii: accesul la educație, locuri de muncă, servicii de sănătate și locuințe.

roma kidsRapoartele Comisiei evaluează progresele înregistrate din 2011 până în prezent în contextul cadrului UE și identifică atât exemple pozitive, cât și domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Deși rămân probleme de rezolvat, îmbunătățirile sunt vizibile: a crescut numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar, există din ce în ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe romi să își găsească locuri de muncă, precum și programe cu mediatori menite să reducă diferențele dintre romi și celelalte comunități în privința accesului la locuințe și la servicii de sănătate. Datorită noilor reglementări ale UE privind utilizarea fondurilor UE, statele membre sunt obligate să aloce pentru incluziunea socială, în perioada 2014-2020, 20% din sumele primite din Fondul social european.

„Cu patru ani în urmă, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datorită măsurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel,” a afirmat dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție. „Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a fost o realizare majoră prin faptul că a obținut angajamente din partea guvernelor naționale la cel mai înalt nivel privind adoptarea de măsuri menite să îmbunătățească integrarea romilor. Desigur, nu putem da timpul înapoi pentru a șterge peste noapte secole de excluziune și discriminare, dar faptul că această problemă a fost înscrisă în mod ferm pe agenda politică a Europei reprezintă un progres. De exemplu, de trei ani încoace, numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar este în creștere. În etapa următoare ar putea fi instituite norme mai bine orientate și o facilitate de finanțare dedicată special romilor, pentru a se asigura faptul că fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele.”

„Pentru a schimba viața comunităților rome marginalizate din Europa, trebuie să ne asigurăm că fonduri adecvate sunt utilizate în mod eficace pentru a sprijini strategiile naționale de integrare a romilor. De asemenea, statele membre ar trebui să țină seama de integrarea romilor atunci când elaborează politici în domeniul educației, al locurilor de muncă, al serviciilor de sănătate și al locuințelor”, a declarat dl László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. „Acum este momentul ca statele membre să se asigure că integrarea romilor reprezintă o prioritate pentru cheltuirea fondurilor UE în viitoarea perioadă financiară de șapte ani.”

Deși comunitățile rome continuă să se confrunte cu sărăcia, excluziunea socială și discriminarea, raportul prezintă progresele înregistrate în cele 28 de state membre. Printre principalele concluzii se numără următoarele:

Educație: s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește asigurarea faptului că toți copiii romi termină cel puțin ciclul primar; în Finlanda s-a constatat o creștere în frecventarea învățământului preșcolar de la 2% la 60%; în Ungaria, o nouă lege prevede obligația ca toți copiii să frecventeze doi ani de învățământ preșcolar; Bulgaria a instituit o măsură similară, cu doi ani obligatorii de învățământ preșcolar; Irlanda a introdus noțiunea de „cadre didactice nomade”, care se deplasează cu comunitățile nomade. În același timp, în mai multe țări din UE vor fi necesare eforturi mai susținute pentru a rezolva problema segregării în școlile obișnuite.

Locuri de muncă: în ultimii patru ani au existat unele tentative de a îmbunătăți șansele de angajare a romilor, dar acestea nu au fost, de cele mai multe ori, însoțite de măsuri sistematice care să răspundă cererii de pe piața forței de muncă prin combaterea discriminării și acordarea de stimulente pentru angajatori. Printre practicile promițătoare se numără următoarele: în Austria, formarea de mentori pentru romii care își caută un loc de muncă; în Finlanda, crearea unor funcții de mediatori în domeniul ocupării forței de muncă pentru romi, a căror activitate este finanțată de UE; în Spania, înființarea unui program pentru consilieri în domeniul muncii.

Locuințe: statele membre au făcut progrese în ceea ce privește promovarea incluziunii romilor în ambele sensuri, atât pentru comunitățile de romi, cât și pentru celelalte comunități, dar, pentru a se obține rezultate, trebuie desfășurate proiecte la scară mică în toată Europa. Printre bunele practici se numără: în Belgia au fost numiți 38 de mediatori în domeniul locuințelor; la Berlin, Germania, a fost creat un grup operativ local care ia măsuri pentru ca romii să fie acceptați ca vecini și integrați în comunitate.

Sănătate: mai multe țări s-au axat pe îmbunătățirea accesului la servicii medicale în cazul romilor celor mai vulnerabili. Ca exemple, autoritățile publice din Franța s-au angajat să reducă obstacolele financiare în ceea ce privește serviciile medicale, iar România și Spania au investit în mediatori în materie de sănătate pentru comunitatea romă. Asigurarea unor servicii de sănătate de bază pentru romi este în continuare o problemă în anumite state membre.

Discriminare: prin acțiunea Comisiei s-a asigurat faptul că în toate statele membre există un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, însă țările trebuie să își intensifice eforturile pentru a aplica și a asigura respectarea legislației pe teren (IP/14/27). Organismele naționale de promovare a egalității au un rol esențial în acest sens. Slovacia a introdus măsuri temporare de discriminare pozitivă în favoarea romilor.

Finanțare: alocarea unor fonduri suficiente pentru integrarea romilor este, în continuare, problematică. Pentru prima dată, 20% din Fondul social european aflat la dispoziția statelor membre pentru programele acestora trebuie să fie dedicate incluziunii sociale, față de media actuală de 15%. Pentru perioada de finanțare de după 2020, Comisia va examina modalități de a îmbunătăți și mai mult și de a face mai eficace sprijinul financiar destinat romilor, inclusiv, de exemplu, printr-o facilitate specială. Mai multe exemple pentru fiecare țară sunt disponibile în fișele naționale descriptive.

Summit-ul UE privind romii 

Prezenta evaluare a fost publicată concomitent cu al treilea summit la nivelul UE privind romii, în cadrul căruia politicieni de la nivel local, național și european se întâlnesc cu reprezentanți ai societății civile pentru a discuta progresele privind integrarea romilor. Obiectivul este de a face un bilanț al modului în care sunt puse în aplicare strategiile naționale privind romii, prezentate anual de statele membre în temeiul cadrului UE, și de a evalua dacă acestea îmbunătățesc viața comunităților de romi. Aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor și ai parlamentelor naționale, ai organizațiilor internaționale, ai societății civile (inclusiv ai organizațiilor romilor), precum și ai autorităților locale și regionale își vor exprima opiniile cu privire la ceea ce s-a realizat până în prezent și la modalitățile de a îmbunătăți și mai mult integrarea romilor în viitor. Mai multe informații privind agenda, temele și participanții la summit-ul privind romii sunt disponibile la adresa: IP/14/317.

Integrarea romilor este mai mult decât o chestiune de incluziune socială, având și un impact economic pozitiv, în special în statele membre cu o minoritate romă numeroasă. În multe țări, romii reprezintă un procent semnificativ și tot mai mare din populația de vârstă școlară și din forța de muncă viitoare. Politicile eficiente de activare a forței de muncă și serviciile individualizate și accesibile de sprijin pentru romii care își caută un loc de muncă au o importanță crucială pentru a permite populației rome să își valorifice capitalul uman și să participe activ și în condiții de egalitate în cadrul economiei și al societății.

Incluziunea și integrarea socială a comunităților rome reprezintă o responsabilitate comună a statelor membre și a Uniunii Europene. Comisia monitorizează progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (IP/11/400, MEMO/11/216). De asemenea, Comisia organizează în mod regulat întruniri ale unei rețele de coordonatori responsabili pentru supravegherea strategiilor naționale de integrare a romilor din toate cele 28 de state membre ale UE pentru a discuta progresele și provocările viitoare (MEMO/14/107).

În raportul din 2013, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre ale UE să își pună în aplicare strategiile naționale pentru a îmbunătăți integrarea economică și socială a romilor în Europa (IP/13/607). De asemenea, concluziile raportului sunt utilizate în cadrul procesului anual de coordonare a politicilor socio-economice în contextul semestrului european, care poate duce la formularea, de către UE, a unor recomandări specifice pentru fiecare țară în privința romilor. Acest ciclu anual contribuie la garantarea faptului că integrarea romilor rămâne în mod ferm și constant pe agenda europeană și că politicile generale nu contrazic obiectivele de incluziune a romilor. În 2013, cinci state membre au primit recomandări specifice fiecărei țări privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și privind integrarea în politicile generale a măsurilor referitoare la romi (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia).

Statele membre au la dispoziție fonduri europene pentru a finanța proiecte de integrare socială, inclusiv pentru îmbunătățirea integrării romilor în domenii cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și sănătatea. În perioada 2007-2013, au fost alocate în ansamblu aproximativ 26,5 miliarde EUR pentru proiecte de incluziune socială. În cadrul noii perioade financiare 2014-2020, cel puțin 80 de miliarde EUR vor fi alocate prin intermediul Fondului social european pentru investiții în capitalul uman, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Cel puțin 20% din Fondul social european (aproximativ 16 miliarde EUR) trebuie acum să fie consacrate incluziunii sociale. Scopul este de a se asigura resurse financiare corespunzătoare pentru integrarea romilor. Statele membre sunt responsabile de gestionarea acestor fonduri. Ca sprijin, Comisia a furnizat statelor membre orientări cu privire la modul în care ar trebui să fie concepute programele lor operaționale pentru cheltuirea fondurilor UE și proiectele pentru integrarea romilor astfel încât să se asigure o abordare favorabilă incluziunii și să se răspundă mai bine nevoilor romilor.

FISA DE TARA privind ROMANIA, disponibila aici.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană apreciază activitatea Comisiei Europene privind protejarea economiei UE de practicile concurențiale neloiale

Published

on

© European Union, 2019

Curtea de Conturi Europeană evaluează funcționarea sistemului de protecție a întreprinderilor din UE împotriva concurenței comerciale neloiale într-un raport detaliat asupra subiectului, informează instituția într-un comunicat remis  CaleaEuropeană.ro.

Curtea de Conturi Europeană analizează și se pronunță în premieră asupra acțiunilor Comisiei Europene ce țin de utilizarea instrumentelor de apărare comercială în cadrul politicii comerciale, concluzionând:

„Comisia Europeană a reușit să  asigure punerea în aplicare a politicii de apărare comercială, dar mai există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea acestei politici, în special pe fondul tensiunilor crescânde în politica privind comerțul internațional”.

„Comisia Europeană poate utiliza instrumente de apărare comercială pentru a combate practici concurențiale neloiale care contravin normelor internaționale, cum ar fi dumpingul (vânzări la export sub prețul de pe piața țării importatoare) și subvenționarea (ajutor de stat acordat în mod nejustificat pentru produse destinate exportului).”, mai precizeză comunicatul Curții de Conturi Europene.

Mecanismele comerciale de apărare ale UE asigură bunăstarea pieței libere, cât și siguranța economică a cetățenilor blocului comunitar.

Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raportul special asupra instrumentelor de apărare comercială ale UE a declarat:

„Curtea consideră că întreprinderile europene ar trebui să fie mai bine informate cu privire la această acțiune împotriva practicilor neloiale. În plus, se mai pot aduce îmbunătățiri la nivelul activităților de monitorizare și de prioritizare, în vederea abordării viitoarelor provocări în comerțul internațional.”

Pe lângă critica constructivă, care contribuie la întărirea mecanismelor comerciale de apărare, membra Curții de Conturi Europene laudă Comisia Europeană pentru sprijinul acordat producătorilor europeni împotriva concurenței neloiale.

Factorii benefici care stau la baza evaluării pozitive realizate de Curtea de Conturi Europeană asupra acțiunilor Comisiei se concretizează printr-o bună politică comercială implementată de cea din urmă:

„Auditorii au observat că instrumentele de apărare comercială au avut un impact clar pozitiv în sectorul bicicletelor electrice: fără aceste instrumente, producția în Europa probabil ar fi încetat. Mai mult, potrivit auditorilor, instrumentele de apărare comercială au constituit în același timp o sursă de sprijin importantă pentru industria siderurgică”.

În acest context, „auditorii recomandă Comisiei, în calitate de reprezentantă a UE în comerțul mondial, să îmbunătățească modul în care monitorizează eficacitatea per ansamblu a politicii și să asigure o mai bună prioritizare a acțiunilor sale (de exemplu, în contextul forumului Organizației Mondiale a Comerțului).”, transmite comunicatul citat. Totodată, Curtea de Conturi Europeană recomandă sporirea vizibilității instrumentelor de apărare comercială, mai ales în rândul IMM-urilor.

În cadrul raportului propriu-zis al Curții, este prezentată o paletă mult mai largă de observații asupra politicii economice a UE în combaterea importurilor care fac obiectivul unui dumping sau al unor subvenții.

Potrivit documentului, controlul anchetelor Comisiei exercitat de părțile vizate are loc la două niveluri:

În primul rând, părțile intervin în cursul anchetelor: în orice etapă, se pot adresa observații scrise și pot avea loc audieri cu DG TRADE (echipa responsabilă de caz), iar părțile pot solicita intervenția consilierului-auditor și a Ombudsmanului European.

În al doilea rând, în urma anchetelor, părțile pot deschide acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața OMC.

De asemenea, raportul Curții prezintă detaliat și pașii ce pot fi urmați în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de instrumentele de apărare comercială. Mai mult, raportul specifică responsabilitățile fiecărui mecanism cu rol în exercitarea anchetelor din cadrul Comisiei.

În final, concluziile raportului Curții aduc aprecieri la adresa Comisiei Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de apărare comercială. Printre aspectele pozitive se numără introducerea recentă de către Comisie a unei aplicații web ce are rolul de a facilita accesul diferitelor părți la documente neconfidențiale, precum și respectarea de către Comisie a regulamentului de bază referitor la instrumentele de apărare comercială.

La cele menționate se adaugă rezultatele economice pozitive pentru UE și cetățenii săi grație protejării industriilor europene:

„Anchetele au dus la impunerea în timp util a unor măsuri menite să protejeze un număr de industrii europene împotriva practicilor comerciale neloiale practicate de țări terțe, cum ar fi dumpingul sau subvențiile”, precum și la creșterea cu 23.000 a numărului de locuri de muncă doar în 2019, în condițiile în care „numărul total de locuri din UE protejate în mod direct se ridică la 343 000”, precizează sursa citată.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending