Connect with us

Bugetul UE

Comisia Europeană: Cum va funcționa mecanismul respectării statului de drept în alocarea fondurilor europene

Published

on

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a confirmat miercuri, în fața deputaților europeni, propunerea CE de a corela respectarea statului de drept de acordarea fondurilor europene, aceasta fiind  „o condiție esențială” pentru o bună gestiune financiară. 

Potrivit propunerii Comisiei Europene, dacă aceasta va fi acceptată de Parlamentul European şi statele membre, unui stat sancţionat îi vor fi oprite plățile pe toate programele cu fonduri UE, inclusiv Erasmus, însă beneficiarii nu vor fi afectați, întrucât statul va fi obligat să continue plăţile către beneficiarii finali.

„Uniunea Europeană este o comunitate bazată pe statul de drept. Instanțelor independente de la nivel național și european le-a fost încredințată misiunea de a urmări respectarea regulilor și normelor acceptate de comun acord și de implementarea lor în toate statele membre. Deja, conform actualelor reguli, statele membre trebuie să demonstreze că regulile și procedurile privind managementul financiar al fondurilor europene sunt dure și că finanțările sunt suficient de bine protejate împotriva abuzului și fraudei. Cu toate acestea, nu există în prezent un mecanism care să protejeze banii plătitorilor de taxe din UE în caz de deficiențe în ceea ce privește statul de drept în țările membre”, se arată într-un document intitulat ”Bugetul UE pentru viitor. O bună gestiune financiară și statul de drept”.

„Doar o justiție independentă care susține statul de drept și securitatea judiciară în toate țările membre poate poate garanta, în cele din urmă, că banii din bugetul UE sunt suficient protejați. Comisia propune noi reguli pentru a proteja bugetul UE în fața riscului financiare provocat de deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept”.

Pașii următori

În baza propunerilor de astăzi, Comisia Europeană va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector. Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. 

Prin urmare, este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. 


Unele țări din Europa de Est consideră injustă introducerea unor criterii ce țin de statul de drept și care ar putea duce la creșterea fondurilor de coeziune spre statele din sud unde presiunea migratorie a fost extrem de ridicată, mai degrabă decât spre est, unde au fost criticate reforme ale justiției. 

Polonia și Ungaria sunt printre principalele state membre din Est care au refuzat să primească migranți. În 2015, când a avut loc votul în Consiliul JAI privind cotele de migranți, România s-a numărat și ea printre țările care au respins această abordare pentru relocare, țara noastră a acceptat primirea de migranți pe cote voluntare.

Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.

Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (1.279 miliarde euro, având în vedere inflația) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE 27.

În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune 5 %, respectiv 7% – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre, în timp ce banii alocați programului Erasmus vor fi dublați.

 

 

.

Bugetul UE

Siegfried Mureșan poate începe discuțiile cu țările membre privind bugetul UE pentru 2024. Parlamentul European a stabilit mandatul de negociere

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Plenul Parlamentului European a votat miercuri, cu largă majoritate, 424 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și 102 abțineri, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind poziția Parlamentului asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Parlamentul susține creșterea alocărilor către acele domenii care au nevoie de mai multă finanțare europeană, precum cercetarea, bursele de studiu „Erasmus+”, tinerii fermieri, dar și Republica Moldova, Ucraina și Vecinătatea estică și Vecinătatea sudică ale Uniunii Europene. 

”Mulțumesc colegilor din Parlamentul European care au adoptat, cu largă majoritate, raportul meu și avem o poziție unită privind Bugetul UE din 2024. Vestea bună este că bugetul, în valoare de aproximativ 190 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile. În plus, vrem să creștem sprijinul pentru domeniile care au nevoie de mai multă finanțare în următoarea perioadă. Alocăm aproximativ 100 de milioane de euro în plus pentru cercetare, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Tot aproximativ 100 de milioane de euro în plus alocăm pentru bursele de studiu «Erasmus+».  Vreau ca un număr cât mai mare de tineri din România și din UE să beneficieze de sprijin pentru a studia în străinătate. De asemenea, tot cu 100 de milioane de euro creștem alocările pentru Mecanismul privind Conectarea Europei prin care dezvoltăm infrastructura de transport transfrontalieră din Europa”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din plen. 

Sprijinirea tinerilor fermieri, gestionarea migrației, întărirea Parchetului European, Programul European de Sănătate, Programul de sprijinirea a industriilor creative sunt domenii pentru care eurodeputatul va pune eforturi pentru a crește finanțarea, informează Parlamentul European într-un comunicat. 

”O altă prioritate majoră a bugetului este siguranța Uniunii Europene. Iar siguranța noastră depinde, într-o bună măsură, și de siguranța țărilor din vecinătatea noastră. De aceea, trebuie să avem suficiente fonduri în bugetul Uniunii Europene pentru a ne asigura că putem gestiona adecvat situațiile neprevăzute atât din interiorul Uniunii, cât și de la granițele noastre. Din 2020, când am adoptat Cadrul Financiar Multianual pe 7 ani al Uniunii pe baza căruia concepem bugetele anuale, au fost declanșate două conflicte armate la granițele noastre: războiul din Ucraina și atacurile teroriste ale Hamas în Israel”, a mai spus Mureșan.

Acesta este motivul pentru care Parlamentul European propune ”creșterea alocărilor în bugetul UE pentru Ucraina, Republica Moldova și restul țărilor din Vecinătatea estică și sudică ale Europei tocmai pentru a contribui la reducerea riscurilor de securitate de la granițele noastre”.

”Creșterea sprijinului pentru Ucraina și Moldova este cu atât mai importantă cu cât aceste țări sunt state candidate la Uniunea Europeană. Cum Cadrul Financiar Multianual, în forma adoptată în 2020, nu prevede suficientă flexibilitate pentru o creștere adecvată a alocărilor către aceste noi priorități de securitate, este necesară și revizuirea cadrului multianual.  Din acest motiv, poziția Parlamentului privind Bugetul UE din 2024 este aliniată cu propunerea de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027”, a continuat eurodeputatul. 

Citiți și: Siegfried Mureșan, negociatorul-șef pentru bugetul UE: PE se va asigura că Ucraina va cheltui eficient și responsabil cele 50 de miliarde de euro pentru 2024-2027. Încercăm să creștem alocările pentru R. Moldova

Executivul european a propus atunci ca bugetul UE pentru 2024 să se ridice la 189,3 miliarde de euro, ce urmează să fie completat de 113 miliarde euro sub formă de plăți pentru granturi în cadrul NextGenerationEU, instrumentul european destinat redresării post-pandemice.

Votul din Parlamentul European a reprezentat semnalul de start pentru cele trei săptămâni de discuții de ”consiliere” cu Consiliul Uniunii Europene, scopul fiind acela de a ajunge în timp util la un acord, care necesită ulterior undă verde din partea celor două instituții cu rol de co-legislator.

Continue Reading

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN8 minutes ago

UE rămâne ferm angajată în sprijinirea parcursului Serbiei către aderare, afirmă președintele Consiliului European: „Mingea este acum în terenul dumneavoastră”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European solicită accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la UE, anunță Siegfried Mureșan

MAREA BRITANIE1 hour ago

Președintele francez Emmanuel Macron va efectua o vizită de stat în Marea Britanie în luna iulie la invitație regelui Charles al III-lea

ROMÂNIA1 hour ago

BERD: Economia României va crește cu doar 1,6% în 2025. Relansarea în 2026 depinde de absorbția fondurilor europene

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: ”Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”

POLITICĂ2 hours ago

Maia Sandu anunță că-l va vota pe Nicușor Dan: Nu-mi doresc ca România iasă din UE sau să devină un stat anti-european

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Mircea Abrudean a asigurat-o pe Roberta Metsola că România este „guvernată cu responsabilitate, chiar și în această perioadă complicată”: Angajamentul pentru parcursul european rămâne ferm

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive și regimul de sancțiuni care vizează persoanele sau entitățile răspunzătoare de atacuri cibernetice care amenință statele membre

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Donald Trump susține că ”UE este mai rea decât China”, în contextul negocierilor privind tarifele vamale

ROMÂNIA2 hours ago

O delegație guvernamentală condusă de ministrul Marcel Boloș merge săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta cu executivul european deblocarea integrală a cererii de plată nr. 3 și renegocierea PNRR

U.E.4 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA5 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending