Comisia Europeană, despre companiile de stat românești: Pierderi mari, performanță scăzută, management politizat​

Sursa: Hotnews.ro

Sursa: Hotnews.ro

Un studiu emis de Comisia Europeană schițează un tablou sumbru al companiilor de stat și regiilor autonome românești: pierderi mari, performanță scăzută, reforme întârziate, management politizat în mare măsură, anunță Hotnews.ro. Analiza de la Bruxelles denunță și un posibil motiv pentru care Guvernul și autoritățile locale nu-și reformează companiile și regiile din subordine: “menținerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influenței in anumite sectoare ale industriei”.

Romania are un portofoliu de companii de stat și regii autonome peste media Uniunii Europene – generează 8% din producția țării, exceptând sectorul financiar, și  angajează 4% din forța de muncă românească, relevă o analiză emisă zilele trecute de Comisia Europeană.

Companiile de stat și regiile autonome centrale și locale joacă un rol important în economia României, mai ales în sectoarele de transport feroviar și energie, însă reformele asupra lor, la care statul roman s-a angajat, întârzie.

“În ansamblu, reformele sunt rămase în urmă, cu procese de privatizare amânate și întârzieri la restructurarea și reducerea costurilor”, se arata în analiza Comisiei Europene.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, în anul 2013 România avea 247 de companii de stat (majoritar sau total) și regii autonome deținute de Guvernul central, din care 228 erau operaționale, iar 19 se aflau în insolvență sau alte proceduri legale. În acest inventar au fost incluse și institute de cercetare (45), precum și subsidiare ale unor mari companii de stat (72).

Alte 1.177 de companii și regii erau deținute de autorități ale administrației locale, cum sunt centralele de termoficare sau regiile de transport în comun deținute de primării sau consilii județene. Dintre acestea, 1.018 erau operaționale, iar 159 se aflau în insolvență sau în diferite proceduri legale.

Companiile de stat românești care generează cele mai mari pierderi sunt în sectorul transportului: CFR Călători, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, CFR Infrastructură, Metrorex București, CFR Marfă si Tarom . În alte sectoare, Oltchim (industria chimica) și RADET (termoficare în București), “generează pierderi substanțiale, de asemenea”, mai reține analiza de la Bruxelles.

Principalele probleme care persistă la companiile de stat și regiile autonome românești, prezentate în analiza Comisiei Europene:

– Companiile de stat funcționează suboptimal față de omoloagele din sectorul privat  – au diferențe mai mari între datorii și câștiguri și niveluri mai scăzute de profitabilitate. Această performanță suboptimală afectează atat finanțele publice cât și sectorul privat, având în vedere că întreprinderile de stat contabilizeaza 50% din totalul arieratelor companiilor și din totalul plăților restanțe din evidențele lor contabile datorate furnizorilor, angajaților, băncilor, guvernului – care echivalau cu 3,4% din PIB la sfârșitul anului 2013.

– În anul 2013, arieratele (datorii mai vechi de 3 luni) la plata taxelor către stat totalizau 2,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde erau ale companiilor de stat. Din aceste 1,3 miliarde de lei, în suma de 783 milioane de lei erau datoriile companiilor de stat centrale către Fisc. Arieratele fiscale ale companiilor de stat locale însumau 514 milioane de lei.

– În ansamblu, companiile de stat nu generează suficiente profituri pentru a plăti datoriile rămase: totalul profitului operațional al tuturor companiilor de stat românești combinat a fost de 0,4% din PIB în anul 2013. În schimb, stocul de plăți restante era de 3,4% din PIB la finalul anului 2013, în scădere, totuși, de la 5% cât se înregistra în anul 2010 (vezi graficele 7 si 8 din ilustrație).

– În mare parte, companiile de stat și regiile autonome românești sunt conduse de directori numiți politic, nu pe criterii de performanță. “Introducerea legislației de guvernanță corporativă este slabă”, arată analiza CE.

– Când a fost introdus managementul profesionist la companiile de stat, procedurile de selecție au respectat textul, nu și spiritul ordonanței 109/2011 privind guvernanță corporativă. “Un exemplu este concedierea managerilor și a membrilor consiliului de administrație odată cu venirea unui nou ministru de resort, numai pentru a numi interimar alți directori și membri ai consiliului de administrație, în timp ce este începută o nouă și de durată procedura de selecție”, critică analiză de la Bruxelles.

– “Unitatea de monitorizare (a companiilor de stat) din Ministerul Finanțelor duce lipsa de instrumente de aplicare, în timp ce ministerele de linie (care dețin companiile respective) nu se simt responsabile în fața acestei unități” . Drept urmare, regulile de aplicare a ordonanței privind guvernanța corporativă și managementul privat în companiile de stat “nu sunt aplicate companiilor care nu aderă la prevederile referitoare la transparență”.

Pentru mai multe detalii, click aici.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *