Bugetul UE
Comisia Europeană prezintă astăzi propunerea de buget post-2020. Scenarii, incertitudini și mize pentru România și statele din estul Uniunii Europene
Published
7 years agoon

Comisia Europeană prezintă astăzi propunerea sa de buget pentru Cadrul Financiar Multianual post-2020, o propunere care este așteptată să țină cont de „gaura financiară” de aproximativ 13 miliarde euro produsă de dispariția contribuției britanice la bugetul UE ca urmare a Brexit, de prioritizarea noilor ambiții în dimensiunea migrației, securității, apărării sau cercetării, dar și de disponibilitatea țărilor membre de a-și crește contribuția aferentă dintr-un procent din Venitul Național Brut.
Pentru România și pentru statele din estul Uniunii Europene, cele care încă înregistrează decalaje de dezvoltare economică față de țările din Occident, există numeroase incertitudini în contextul în care Comisia Europeană a anunțat deja prin multiple scenarii posibilitatea ca politicile tradiționale – coeziunea și agricultura – să figureze cu bugete diminuate de până la 124 de miliarde de euro în cazul politicii de coeziune, respectiv 120 de miliarde în privința politicii agricole comune.
Citiți și Politico Europe: Viitorul buget al UE va crește la 1.279 de miliarde de euro; contribuțiile naționale cresc de la 1% la 1,11%
Totodată, este de așteptat ca propunerea de buget post-2020 a Comisiei Europene să conțină noi criterii de acordare a banilor europeni, atât factori economici, cât și condiționalități ce țin de statul de drept. Până în prezent, alocarea fondurilor de coeziune s-a bazat pe cifrele privind PIB pe cap de locuitor în întreaga UE, însă Comisia vrea să renunţe la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ca principal criteriu de acordare a fondurilor de coeziune, acesta urmând să fie înlocuit de o gamă mai largă de indicatori precum rata şomajului în rândul tinerilor, educaţia, protecţia mediului, migraţia şi inovarea. Pe lângă revizuirea criteriilor economice de alocare a fondurilor de coeziune, UE este așteptată să înăsprească şi condiţiile de eligibilitate, precum respectarea statului de drept.
Este de menționat că prioritățile și propunerile Comisiei Europene din acest an, îndeosebi cea privind bugetul multianual UE, fac parte din foaia de parcurs #EURoad2Sibiu”, orașul din România unde se va ține în premieră, de Ziua Europei pe 9 mai, un summit al șefilor de stat sau de guvern. Comisia Europeană și statele UE și-au asumat ambiția de a încheia negocierile pentru viitorul CFM până la alegerile europene din 2019, programate pentru 23-26 mai 2019.
Citiți și EU Observer: O luptă est-sud pentru banii europeni?
Mai multe state din Estul Uniunii Europene se simt „ridiculizate” și „îngrijorate” de propunerea Comisiei Europene cu privire la viitorul cadru financiar multianual post-2020.

Foto: European Parliament
Unele țări din Europa de Est consideră că introducerea unor criterii economice și a altora ce țin de statul de drept ar putea duce la creșterea fondurilor de coeziune spre sud unde presiunea migratorie a fost extrem de ridicată, mai degrabă decât spre est- o tendință posibilă subliniată săptămâna trecută de către Financial Times într-un material care abordează inclusiv chestiunea includerii criteriilor ce țin de statul de drept.
”Cu toate acestea, unii ambasadori din țările UE și-au exprimat îngrijorarea miercuri, 25 aprilie, la întâlnirea lor cu privire la posibilitatea ca fondurile de coeziune să fie deviate spre sud, după ce secretarul general al Comisiei Europene, Martin Selmayr, le-a prezentat planurile bugetare”, mai notează EU Observer.
Polonia și Ungaria sunt printre principalele state membre din Est care au refuzat să primească migranți. În 2015, când a avut loc votul în Consiliul JAI privind cotele de migranți, România s-a numărat și ea printre țările care au respins această abordare pentru relocare, țara noastră a acceptat primirea de migranți pe cote voluntare.
În documentul ce va reprezenta propunerea Comisiei Europene pentru viitorul cadru bugetar multianual al Uniunii Europene va fi cuprinsă şi condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, au declarat pentru Reuters oficiali europeni cu mai puțin de o săptămână până când executivul Uniunii Europene va publica propunerea sa pentru cadrul financiar multianual post-2020.
„Condiţionalitatea va fi acolo. Există lideri care flirtează cu alte seturi de valori”, au afirmat oficiali citați de Reuters.
Oficialii respectiv au făcut referire la controversatele reforme judiciare din Polonia şi la „democraţia iliberală” promovată în Ungaria de premierul Viktor Orban, precum şi la refuzul acestor ţări de a accepta politica de deschidere faţă de migranţi.
Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.
Sursele citate de Reuters întăresc informațiile apărute zilele trecute în cotidianul Financial Times conform cărora, în viitoarea propunere bugetară, Comisia Europeană va avea în vedere criterii mai dure pentru alocarea banilor europeni în privința respectării statului de drept şi a valorilor democratice.
Potrivit FT, Comisia Europeană vrea să renunţe la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ca principal criteriu de acordare a fondurilor de coeziune, acesta urmând să fie înlocuit de o gamă mai largă de indicatori precum rata şomajului în rândul tinerilor, educaţia, protecţia mediului, migraţia şi inovarea. Pe lângă revizuirea criteriilor economice de alocare a fondurilor de coeziune, UE va înăspri şi condiţiile de eligibilitate, precum respectarea statului de drept.
Sensibilitate și pentru România? Klaus Iohannis a exclus opțiunea suspendării fondurilor UE pe criteriul statului de drept
Condiționarea acordării fondurilor europene de criterii ale statului de drept reprezintă o sensibilitate și pentru România în condițiile în care țara noastră continuă să fie monitorizată de Mecanismul pentru Cooperare și Verificare, iar evoluțiile recente – inclusiv disputa dintre Comisia Europeana și șefii Camerelor Parlamentului sau vizita lui Frans Timmermans la București – sporesc această sensibilitate.
Pe de altă parte, prezent la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni în luna ianuarie, președintele Klaus Iohannis a declarat pentru CaleaEuropeana.ro că discuția privind corelarea acordării fondurilor europene de criterii ce țin de respectarea statului de drept este un care se poartă ”în termeni politici”, dar acest criteriu nu poate fi luat în considerare pentru România deoarece statul de drept funcționează în țara noastră.
De altfel, pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă ”pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici).
Un buget fără contribuția Marii Britanii, cu priorități precum apărarea și securitatea și cu posibile tăieri pentru coeziune și agricultură

FOTO: CaleaEuropeana.ro
Comisia Europeană este așteptată să publice pe data de 2 mai propunerea sa pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, o propunere care va trebui să țină cont de „gaura financiară” de aproximativ 13 miliarde euro produsă de dispariția contribuției britanice la bugetul UE ca urmare a Brexit, de prioritizarea noilor ambiții în dimensiunea migrației, securității, apărării sau cercetării, dar și de disponibilitatea țărilor membre de a-și crește contribuția aferentă dintr-un procent din Venitul Național Brut. În vreme ce Parlamentul European a solicitat ca limita actuală privind cheltuielile UE să fie ridicată de la 1% la 1,3% din PIB-ul UE pentru a putea finanța noile priorități fără să fie sacrificate regiunile cele mai sărace ale UE (coeziunea) sau comunitățile agricole, la nivelul Comisiei Europene există discuții cu privire la ridicarea contribuției cu până la 1,13 – 1,18% din VNB.
Nu în cele din urmă, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în luna februarie planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finanțării prin intermediul fondurilor de coeziune. Astfel, Comisia Europeană a propus trei scenarii pentru perioada post 2020, incluzând tăieri de până la 124 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune, respectiv de 120 miliarde de euro în cadrul Politicii Agricole Comune, dar cu alocări de până la 10 miliarde de euro pentru crearea unei ”autentice Uniuni a Apărării”.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății
Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze
Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”
Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni
Starmer și von der Leyen au pregătit, la Londra, semnarea unui pact de securitate și apărare UK – UE care va fi agreat la un summit bilateral pe 19 mai
UE, Ucraina și R. Moldova vor pace, Putin nu vrea, afirmă Kaja Kallas la Chișinău: UE aprobă sprijin de 60 de milioane de euro pentru armata moldoveană
Bugetul UE
Siegfried Mureșan poate începe discuțiile cu țările membre privind bugetul UE pentru 2024. Parlamentul European a stabilit mandatul de negociere
Published
2 years agoon
October 18, 2023By
Teodora Ion
Corespondență din Strasbourg
Plenul Parlamentului European a votat miercuri, cu largă majoritate, 424 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” și 102 abțineri, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind poziția Parlamentului asupra bugetului Uniunii Europene pentru anul 2024.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Parlamentul susține creșterea alocărilor către acele domenii care au nevoie de mai multă finanțare europeană, precum cercetarea, bursele de studiu „Erasmus+”, tinerii fermieri, dar și Republica Moldova, Ucraina și Vecinătatea estică și Vecinătatea sudică ale Uniunii Europene.
”Mulțumesc colegilor din Parlamentul European care au adoptat, cu largă majoritate, raportul meu și avem o poziție unită privind Bugetul UE din 2024. Vestea bună este că bugetul, în valoare de aproximativ 190 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile. În plus, vrem să creștem sprijinul pentru domeniile care au nevoie de mai multă finanțare în următoarea perioadă. Alocăm aproximativ 100 de milioane de euro în plus pentru cercetare, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Tot aproximativ 100 de milioane de euro în plus alocăm pentru bursele de studiu «Erasmus+». Vreau ca un număr cât mai mare de tineri din România și din UE să beneficieze de sprijin pentru a studia în străinătate. De asemenea, tot cu 100 de milioane de euro creștem alocările pentru Mecanismul privind Conectarea Europei prin care dezvoltăm infrastructura de transport transfrontalieră din Europa”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din plen.
Sprijinirea tinerilor fermieri, gestionarea migrației, întărirea Parchetului European, Programul European de Sănătate, Programul de sprijinirea a industriilor creative sunt domenii pentru care eurodeputatul va pune eforturi pentru a crește finanțarea, informează Parlamentul European într-un comunicat.
”O altă prioritate majoră a bugetului este siguranța Uniunii Europene. Iar siguranța noastră depinde, într-o bună măsură, și de siguranța țărilor din vecinătatea noastră. De aceea, trebuie să avem suficiente fonduri în bugetul Uniunii Europene pentru a ne asigura că putem gestiona adecvat situațiile neprevăzute atât din interiorul Uniunii, cât și de la granițele noastre. Din 2020, când am adoptat Cadrul Financiar Multianual pe 7 ani al Uniunii pe baza căruia concepem bugetele anuale, au fost declanșate două conflicte armate la granițele noastre: războiul din Ucraina și atacurile teroriste ale Hamas în Israel”, a mai spus Mureșan.
Acesta este motivul pentru care Parlamentul European propune ”creșterea alocărilor în bugetul UE pentru Ucraina, Republica Moldova și restul țărilor din Vecinătatea estică și sudică ale Europei tocmai pentru a contribui la reducerea riscurilor de securitate de la granițele noastre”.
”Creșterea sprijinului pentru Ucraina și Moldova este cu atât mai importantă cu cât aceste țări sunt state candidate la Uniunea Europeană. Cum Cadrul Financiar Multianual, în forma adoptată în 2020, nu prevede suficientă flexibilitate pentru o creștere adecvată a alocărilor către aceste noi priorități de securitate, este necesară și revizuirea cadrului multianual. Din acest motiv, poziția Parlamentului privind Bugetul UE din 2024 este aliniată cu propunerea de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027”, a continuat eurodeputatul.
Votul din Parlamentul European a reprezentat semnalul de start pentru cele trei săptămâni de discuții de ”consiliere” cu Consiliul Uniunii Europene, scopul fiind acela de a ajunge în timp util la un acord, care necesită ulterior undă verde din partea celor două instituții cu rol de co-legislator.
Bugetul UE
Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE
Published
4 years agoon
November 10, 2020
Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.
Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.
Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.
Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.
Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.
În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.
În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.
Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.
Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.
Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.
Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).
Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.
Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.
Bugetul UE
Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro
Published
5 years agoon
September 9, 2020
Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.
În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.
Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.
Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.
Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- NATO1 week ago
“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
UE dă curs unei solicitări de multă vreme a României: Comisia Europeană pregătește o strategie pentru Marea Neagră axată pe securitate
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- NATO1 week ago
Maia Sandu, întâlnire cu secretarul general NATO, aflat în tranzit la Chișinău: Discuții legate de securitatea din regiune și sprijinul Alianței pentru R. Moldova