Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Noul raport MCV a fost publicat: Încheierea monitorizării României până în 2019 depinde de evitarea măsurilor negative și de îndeplinirea recomandărilor

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, menținând tendința pozitivă a ultimilor ani, potrivit celui mai recent raport MCV publicat de executivul european.

În noul raport pe justiție cu privire la progresele înregistrate de România în cadrul MCV, recomandările Comisiei Europene se axează pe ”responsabilitatea și răspunderea autorităților românești și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor”.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii depinde de ”celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent”.

Precizările privind evitarea măsurilor negative survin în contextul în care la București tema ordonanțelor de urgență privind grațierea și modificarea codurilor penale au generat proteste cetățenești și l-au determinat pe președintele Klaus Iohannis să declanșeze procedura pentru organizarea unui referendum privind lupta împotriva corupției.

În raportul MCV pentru România sunt menționate și aceste chestiuni”, au declarat oficiali europeni sub protecția anonimatului.

Care sunt principalele recomandări?

Raportul MCV prezentat miercuri analizează evoluțiile din România începând din 2007. La fel ca în anii anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analiză întreprins de Comisie și se bazează pe cooperarea strânsă cu instituțiile din România, precum și pe contribuția societății civile și a altor părți interesate, printre care și a altor state membre. 

În acest sens, este important să se definească în mod clar domeniul de aplicare al MCV. Deciziile de instituire a MCV stabilesc parametrii domeniului de aplicare al Mecanismului privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Acțiunile întreprinse cu respectarea acestor parametri vor determina momentul la care sunt îndeplinite obiectivele. Cu toate acestea, ritmul și profunzimea reformelor au fost în mod inevitabil condiționate pe un plan mai amplu de mediul societal, juridic și politic din România în care evoluează aspectele specifice care fac obiectul MCV.

”Practica legislativă permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferări și etapa consultărilor și îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupția. Este nevoie în continuare să se consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituții și la principiul respectării independenței sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva judecătorilor și procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deși aceste aspecte nu intră în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra capacității de a realiza reformele și, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene”, notează documentul.

Raportul include o serie de recomandări privind intensificarea raportării și o mai mare transparență. Pe termen scurt, acest lucru va permite Comisiei Europene să ajungă la concluziile finale, iar după încheierea MCV va asigura, de asemenea, sprijin pentru sustenabilitatea reformei, întrucât va favoriza responsabilizarea. De asemenea, executivul UE subliniază faptul că natura aparte a domeniului de aplicare al MCV se opune, de asemenea, creării de legături cu alte domenii de politică și, în consecință, Comisia nu consideră că este oportun să se coreleze MCV cu deciziile adoptate în alte domenii, cum ar fi eligibilitatea pentru fondurile structurale și de investiții europene sau aderarea la spațiul Schengen.

Dinamica creată până în prezent permite concentrarea atenției pe măsurile-cheie care trebuie luate; când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din actualul raport vor fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referință, MCV va fi închis. Prin urmare,  recomandările formulate pot fi considerate suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv — cu excepția cazului în care evoluțiile inversează în mod clar sensul progreselor. Comisia  consideră că acest lucru ar trebui să conducă la accelerarea procesului de către autoritățile române și de către UE în ansamblul său.

Comisia Europeană intenționează să prezinte următorul raport la sfârșitul anului 2017 și este pregătită să ofere asistență suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și să încheie, astfel, monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului.

Raportul MCV pentru România poate fi consultat aici.

Deși autoritățile de la București au insistat în dese rânduri pentru ridicarea acestui mecanism, mai ales în lumina progreselor consemnate în ultimele rapoarte, Comisia Europeană nu va ridica în 2017 Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat României, conform unui anunț recent pe care l-a făcut secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou, aflat în vizită la București.

Citiți și MCV|Noul raport pe Justiție – primul test pentru România la 10 de ani de la aderarea la UE: ”O democraţie fără stat de drept nu ne putem imagina în Europa”

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 15 rapoarte (2007-2016) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul publicat anul trecut (2016) este cel mai pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisiei Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare

Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015. În schimb, în toate cele trei rapoarte activitatea Parlamentului în raport cu independența justiției a fost criticată.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual. 

Citiți și Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

Un eurabarometru publicat în 2015 preciza că românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.

Precedentele rapoarte pot fi accesate aici.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană apreciază activitatea Comisiei Europene privind protejarea economiei UE de practicile concurențiale neloiale

Published

on

© European Union, 2019

Curtea de Conturi Europeană evaluează funcționarea sistemului de protecție a întreprinderilor din UE împotriva concurenței comerciale neloiale într-un raport detaliat asupra subiectului, informează instituția într-un comunicat remis  CaleaEuropeană.ro.

Curtea de Conturi Europeană analizează și se pronunță în premieră asupra acțiunilor Comisiei Europene ce țin de utilizarea instrumentelor de apărare comercială în cadrul politicii comerciale, concluzionând:

„Comisia Europeană a reușit să  asigure punerea în aplicare a politicii de apărare comercială, dar mai există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea acestei politici, în special pe fondul tensiunilor crescânde în politica privind comerțul internațional”.

„Comisia Europeană poate utiliza instrumente de apărare comercială pentru a combate practici concurențiale neloiale care contravin normelor internaționale, cum ar fi dumpingul (vânzări la export sub prețul de pe piața țării importatoare) și subvenționarea (ajutor de stat acordat în mod nejustificat pentru produse destinate exportului).”, mai precizeză comunicatul Curții de Conturi Europene.

Mecanismele comerciale de apărare ale UE asigură bunăstarea pieței libere, cât și siguranța economică a cetățenilor blocului comunitar.

Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raportul special asupra instrumentelor de apărare comercială ale UE a declarat:

„Curtea consideră că întreprinderile europene ar trebui să fie mai bine informate cu privire la această acțiune împotriva practicilor neloiale. În plus, se mai pot aduce îmbunătățiri la nivelul activităților de monitorizare și de prioritizare, în vederea abordării viitoarelor provocări în comerțul internațional.”

Pe lângă critica constructivă, care contribuie la întărirea mecanismelor comerciale de apărare, membra Curții de Conturi Europene laudă Comisia Europeană pentru sprijinul acordat producătorilor europeni împotriva concurenței neloiale.

Factorii benefici care stau la baza evaluării pozitive realizate de Curtea de Conturi Europeană asupra acțiunilor Comisiei se concretizează printr-o bună politică comercială implementată de cea din urmă:

„Auditorii au observat că instrumentele de apărare comercială au avut un impact clar pozitiv în sectorul bicicletelor electrice: fără aceste instrumente, producția în Europa probabil ar fi încetat. Mai mult, potrivit auditorilor, instrumentele de apărare comercială au constituit în același timp o sursă de sprijin importantă pentru industria siderurgică”.

În acest context, „auditorii recomandă Comisiei, în calitate de reprezentantă a UE în comerțul mondial, să îmbunătățească modul în care monitorizează eficacitatea per ansamblu a politicii și să asigure o mai bună prioritizare a acțiunilor sale (de exemplu, în contextul forumului Organizației Mondiale a Comerțului).”, transmite comunicatul citat. Totodată, Curtea de Conturi Europeană recomandă sporirea vizibilității instrumentelor de apărare comercială, mai ales în rândul IMM-urilor.

În cadrul raportului propriu-zis al Curții, este prezentată o paletă mult mai largă de observații asupra politicii economice a UE în combaterea importurilor care fac obiectivul unui dumping sau al unor subvenții.

Potrivit documentului, controlul anchetelor Comisiei exercitat de părțile vizate are loc la două niveluri:

În primul rând, părțile intervin în cursul anchetelor: în orice etapă, se pot adresa observații scrise și pot avea loc audieri cu DG TRADE (echipa responsabilă de caz), iar părțile pot solicita intervenția consilierului-auditor și a Ombudsmanului European.

În al doilea rând, în urma anchetelor, părțile pot deschide acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața OMC.

De asemenea, raportul Curții prezintă detaliat și pașii ce pot fi urmați în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de instrumentele de apărare comercială. Mai mult, raportul specifică responsabilitățile fiecărui mecanism cu rol în exercitarea anchetelor din cadrul Comisiei.

În final, concluziile raportului Curții aduc aprecieri la adresa Comisiei Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de apărare comercială. Printre aspectele pozitive se numără introducerea recentă de către Comisie a unei aplicații web ce are rolul de a facilita accesul diferitelor părți la documente neconfidențiale, precum și respectarea de către Comisie a regulamentului de bază referitor la instrumentele de apărare comercială.

La cele menționate se adaugă rezultatele economice pozitive pentru UE și cetățenii săi grație protejării industriilor europene:

„Anchetele au dus la impunerea în timp util a unor măsuri menite să protejeze un număr de industrii europene împotriva practicilor comerciale neloiale practicate de țări terțe, cum ar fi dumpingul sau subvențiile”, precum și la creșterea cu 23.000 a numărului de locuri de muncă doar în 2019, în condițiile în care „numărul total de locuri din UE protejate în mod direct se ridică la 343 000”, precizează sursa citată.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending