Comisia Europeană se pregătește să publice noul raport MCV în plină criză privind funcționarea Justiției din România

Comisia Europeană va publica în perioada imediat următoare al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România, într-un moment sensibil pentru justiția românească marcată de modificarea legilor justiției, de prevederile ce ar putea fi instituite privind pragul pentru abuz în serviciu și numirea procurorilor șefi, dar și de calitatea de suspect a președintelui Camerei Deputaților într-un dosar de fraudă cu fonduri europene.

FOTO: Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Twitter

Comisia Europeană intenționează să prezinte următorul raport la sfârșitul anului 2017 și este pregătită să ofere asistență suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și să încheie, astfel, monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului”, se arată în comunicatul executivului european ce a însoțit raportul MCV din luna ianuarie.

Separat, europarlamentarul Cristian Preda a scris marți dimineața pe pagina de Facebook că executivul european va discuta la Strasbourg raportul adresat Parlamentului European și Consiliului privind MCV.

”Comisia Europeană va discuta, în această dimineață, la Strasbourg, despre corupția din România. UPDATE Este vorba despre raportul CE adresat PE și Consiliului referitor la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)”, a precizat eurodeputatul.

Noul raport MCV va fi lansat la 10 luni distanță după cel din ianuarie 2017 în care Comisia Europeană a prezentat condițiile și ultimele 12 recomandări (pot fi consultate mai jos) pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției și îndeplinirea ultimelor recomandări cerute sunt esențiale pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV)”,  se arată în ultimul raport MCV publicat, cel din ianuarie 2017.

Pe de altă parte, noul raport MCV se suprapune unui dialog politic intens în aceste 10 luni privind încheierea monitorizării României, unul dintre argumentele lansate și epuizate în discuții la nivel înalt fiind contextul deținerii președinției Consiliului UE între ianuarie-iunie 2019.

Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans au promis ridicarea MCV cu condiția îndeplinirii recomandărilor. Evoluția dialogului politic la nivel înalt din ultimul an

Dialogul politic la nivel înalt – vizitele președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene în România, întâlnirile lui Frans Timmermans cu ministrul Justiției (inclusiv cea de săptămâna trecută) și discuțiile dintre Jean-Claude Juncker și Klaus Iohannis sau Mihai Tudose, a culminat cu un mesaj politic la unison: Monitorizarea instituită prin Mecanismul de Cooperare și Verificare va fi finalizată până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.

Foto: Administrația Prezidențială

Prezent la București în luna aprilie, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a transmis executivului român că ridicarea MCV depinde de îndeplinirea de către Guvern a celor 12 recomandări prezentate în raportul din luna ianuarie.

Ulterior, Jean-Claude Juncker a declarat și cu prilejul singurei sale vizite în România în calitate de președinte al Comisiei Europene – de Ziua Europei – că ”până în 2019, când România va deține președinția Consiliului UE, MCV trebuie închis”, după ce în alte rânduri a precizat că finalizarea MCV pentru România este un obiectiv al mandatului său.

Apoi, în cadrul primei și singurei sale întrevederi cu premierul Mihai Tudose, șeful Comisiei Europene și-a reafirmat angajamentul personal pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare până la finalul mandatului său în fruntea executivului european, cu condiția îndeplinirii tuturor criiterilor de referință necesare de către România.

Cel mai recent – săptămâna trecută – ministrul Justiției, Tudorel Toader, și prim-vicepreședintele Comisiei Europene au discutat la Bruxelles despre modificările la legile justiției, iar Frans Timmermans a recomandat României să ceară avizul Comisiei de la Veneția privind modificarea legilor justiției.

La întâlnirea dintre Tudorel Toader şi Frans Timmermans au mai participat secretarul de stat Marieta Safta şi secretarul general adjunct al Comisiei Europene, responsabil de tematica Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Paraskevi Michou.

Care sunt cele 12 recomandări

1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.

FOTO: Ministerul Justiției

3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.

4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

5. Guvernul ar trebui sa pună în practica un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune. 

6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

FOTO: European Commission

8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

România și MCV: o moștenire a aderării la UE

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției. 

Foto: Calea Europeană

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul publicat anul trecut (2016) a fost unul foarte pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisiei Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare

Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015. În schimb, în toate cele trei rapoarte activitatea Parlamentului în raport cu independența justiției a fost criticată.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual. 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *