Conferința internațională ”Intelligence în Societatea Cunoașterii” – 18 octombrie

DSC_2828Vineri, 18 octombrie 2013, Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” a găzduit conferința internațională Intelligence în Societatea Cunoașterii, organizată de către Serviciul Român de Informații.
Ajunsă deja la a nouăsprezecea ediție, conferința s-a bucurat  și anul acesta de o prezență robustă, reunind participanți din 20 de țări europene, SUA și Canada. Printre aceștia s-au numărat atât practicieni, cât și reprezentanți ai unor centre de studiu al intelligence-ului din cadrul unor universități precum Brunel și Buckingham din Marea Britanie sau Georgetown și Virginia Tech din SUA, notează SRI.
În deschiderea conferinței, rectorul Academiei Naționale de Informații, dl Niculae Iancu, a enunțat cele două domenii majore de dezbatere, extrem de actuale și de presante. Astfel, lucrările s-au aplecat, pe de o parte, asupra implicațiilor mediului de securitate volatil asupra unui intelligence în adaptare și, pe de altă parte, au oferit o perspectivă multidisciplinară asupra practicii intelligence-ului din toate sursele.
În intervenția sa, profesorul Philip Davies, directorul Centrului Brunel pentru Intelligence și Studii de Securitate din Marea Britanie, a remarcat convergența extraordinară dintre practicieni și mediul academic, evoluția cunoștințelor și înțelegerii cetăţenilor asupra domeniului intelligence-ului, dar și fragilitatea acestui nou nivel al înțelegerii. Potrivit domnului Davies, există o corelație puternică între o mai mare transparență din partea agențiilor de informații și dezvoltarea culturii de securitate și intelligence în rândul publicului. Corelația merge în dublu sens, astfel că un nivel mai bun al înțelegerii intelligence-ului din partea cetăţenilor creează premisele pentru o și mai mare deschidere din partea serviciilor de informații. ”Din păcate însă, acest mic miracol, de neconceput nu cu mult timp în urmă, nu trebuie luat ca un dat. Cazul Snowden ne-a arătat cum, dintr-o data, un sfert de secol de educare a populației se evaporă ca urmare a modului discutabil în care anumiți jurnaliști împachetează o astfel de știre. Având în vedere cât de fragilă este această nouă înțelegere a nuanțelor și practicilor serviciilor de informații din partea publicului și, pe de altă parte, cât de importantă este pentru eficiența acțiunilor guvernamentale, evenimente precum cel de astăzi sunt vitale pentru a da un nou impuls  consolidării culturii de securitate”, a menționat domnul Davies.
În continuare, domnul Alper Ozden, directorul Centrului pentru Studii de Intelligence ISAMER din Turcia, a remarcat valoarea adăugată a abordării academice a intelligence-ului. Potrivit domnului Ozden, ”deși zona operațiilor este încă relativ opacă pentru mediul academic, nu același lucru se poate spune despre sfera analitică. Analiza de informații este tot mai importantă, producerea de analize strategice este mai dificilă ca niciodată, iar cercetătorii pot aduce contribuții importante la optimizarea acestor procese”.
Conform domnului Eric Mechoulan, directorul Biroului de analiză strategică și prognoză din cadrul DCRI Franța, mediul de securitate nu este neapărat mai volatil decât înainte. ”Omul este aceeași fiară imprevizibilă ca întotdeauna, ceea ce ne forțează să fim, la rândul nostru, nu tocmai prietenoși. Menținerea acestei fiare sub control este încă sarcina statului suveran de tip clasic, care însă se confruntă cu numeroase maladii. Intelligence-ul aparține, la rândul său, paradigmei clasice, iar sarcina de a acționa în apărarea unui stat depășit și bolnav nu e deloc ușoară. Practica intelligence-ului trebuie să se adapteze, să țină pasul cu evoluțiile tehnologice, însă constrângerile bugetare fac acest lucru imposibil. Ne aflăm într-o cursă perpetuă pentru aducerea la zi a tehnicilor de colectare și analiză a informațiilor, dar există pericolul, alergând prea mult, să uităm pentru ce alergăm,” a afirmat domnul Mechoulan în încheiere.
Domnul Iulian Fota, consilier prezidențial pentru securitate națională, și-a exprimat părerea că, în viitor, a deține intelligence relevant la momentul potrivit nu va mai fi suficient. Potrivit acestuia, în condițiile în care lumea se transformă radical, sunt necesare produse de intelligence focalizate, în măsură să ajute decidenții să înțeleagă și să gestioneze această transformare în mod pașnic, iar intelligence-ul, mediul academic, decidenții, societate civilă, mass-media trebuie să coopereze pentru a permite luarea deciziilor corecte.
În continuare, domnul Iulian Chifu, consilier prezidențial pentru securitate internațională și afaceri strategice, a adus în discuție concepte precum noul tip de anarhism care se dezvoltă în cadrul societății. Din ce în ce mai multe constructe sociale sunt manipulate cu ajutorul social media, capabile să producă reacții de stradă. Potrivit domnului Chifu, ne aflăm în fața unui nou tip de democrație ce reclamă inclusiv adaptarea teoriilor din domeniul intelligence-ului, iar evenimente precum Intelligence in the Knowledge Society ar putea furniza instrumentele și cunoașterea necesare pentru a gestiona noile provocări.
În încheierea panelului de deschidere a conferinței, domnul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, a remarcat faptul că practicienii nu sunt izolați de mediul academic ci, dimpotrivă, fac parte din aceeași familie. Cele două lumi au dezvoltat un parteneriat în urma căruia fiecare are de câștigat, iar în sfera intelligence, componenta academică nu este pur filozofică ci, dimpotrivă, foarte practică. Conform domnului Coldea, numai cu ajutorul acestui parteneriat permanent intelligence-ul se poate adapta suficient de rapid într-o lume în continua transformare, în care spațiul fizic și cel cibernetic interacționează și se influențează reciproc.
Sursa: Comunicat de presa
Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 − 2 =