Conferinţa ONU de la Rio, o dezamăgire

Conferinţa ONU pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio (20-22 iunie) este o imensă dezamăgire pentru ecologiştii şi presa din întreaga lume. Declaraţia sa finala a fost redactata cu mult timp inainte, în termeni vagi şi interpretabil, fiind departe de ceea ce a însemnat Conferinţa de la Rio de Janeiro din 1992. 20 de ani mai târziu, preşedintele SUA şi cancelarul Germaniei au refuzat să participe, un semn al importanţei reduse a evenimentului, scrie Cotidianul.ro.

Presa germană este extrem de critică la adresa liderilor mondiali.

“Începand din 1992 nimic nu s-a schimbat când vine vorba despre protejarea speciilor şi schimbările climatice. Nu există un control asupra a ceea ce se întâmplă în oceanele lumii şi nici un acord viabil pentru protejarea pădurilor. Ceea ce face şi mai revoltătoare aceasta conferinţă: declaraţia finală a fost deja redactată şi este plină de cuvinte goale şi citate fără putere din acordurile precedente. Toate problemele mari ale umanităţii apar în document, dar fără nicio încercare de se ajunge la măsuri coercitive. Conferinţa Rio+20, care ar fi trebuit să aducă un suflu nou nu a făcut altceva decât să sublinieze timiditatea globală. Amânare, luare în considerare, examinare: chiar şi motto-ul conferinţei-”The Future We Want”-sună ca o insultă. Dacă acesta este viitorul pe care îl vrem, atunci noapte bună”, scrie cotidianul de centru-stânga Suddeutsche Zeitung, citat de Der Spiegel.

“Dacă toate ţările sunt mulţumite cu cel mai mic numitor comun, dacă nu vor să discute ceea ce trebuie discutat, atunci totul s-a terminat. Nu mai este nevoie de conferinţe cu 50.000 de participanţi şi rezoluţii care pot fi interpretate de fiecare membru aşa cum doreşte. Nimeni nu are nevoie de Rio”, continuă Suddeutsche Zeitung.

Summit-ul Rio+20 s-a încheiat înainte de a începe. Documentul final lipsit de orice putere, susţinut de ministrul brazilian de Externe Antonio Patriota, nu pare să mai sufere modificări. În mijlocul crizei financiare, mediul înconjurător nu are nicio şansă. Berlinul şi Bruxelles-ul folosesc miliardele pe care le adună din impozite pentru a salva băncile, mai degrabă decât să ajute ţările sărace din sud să-şi restructureze societăţile într-un mod care sa nu dăuneze mediului.

Diferenţa mare dintre nevoia obiectivă de a reforma şi acordurile bazate pe cel mai mic numitor comun este problema mega-conferinţelor ONU. Adevăraţii paşi către protecţia mediului se fac mult mai uşor la nivel local, regional şi chiar naţional”, scrie ziarul de stânga Die Tageszeitung.

Sursa: Cotidianul.ro
Foto: es.dreamstime.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

twenty + eighteen =