Olaf Scholz, vicecancelar, ministru de finanțe și, posibil, viitor cancelar federal, a promis miercuri că noua coaliție pe care speră să o conducă va realiza o ”reorganizare industrială rapidă” pentru a garanta furnizarea de energie, anunță EFE, citată de Agerpres.

”Noul guvern va implementa în primul său an toate schimbările legislative pentru ca Germania să nu sufere probleme de aprovizionare cu energie”, a spus Scholz într-un discurs la congresul sindicatului IG BCE.

Acesta a punctat că industria germană va trebui să facă față unei ”mari schimbări”, ce poate avea loc doar prin investiții ”în noi tehnologii” pentru a impulsiona o tranziție energetică verde și pentru a combate criza climatică.

Problema nu este doar ”înlocuirea energiei nucleare de care ne vom despărţi definitiv anul viitor sau cărbunele, pe care de asemenea îl vom diminua conform celor aprobate”, ci şi ca Germania să dispună de ”suficientă energie pentru a continua procesul de reînnoire industrială de care ţara are nevoie”, a punctat Scholz, care probabil îi va succeda Angelei Merkel în postul de cancelar şi va conduce o coaliţie formată din social-democraţi, ecologişti şi liberali.

La mijlocul lunii octombrie cele trei partide din ”coaliția semafor” au anunțat un acord preliminar în vederea formării unui guvern, demarând astfel negocierile oficiale, nu înainte de a se pune de acord asupra unor puncte majore printre care și renunțarea la centralele pe cărbune până în 2030.

Formațiunile politice și-au exprimat sprijinul pentru ”Fit for 55” un pachet de propuneri lansat de Comisia Europeană menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Doar că tranziția către energia verde și creșterea cererii de energie ca urmare a dezmorțirii post-pandemie, ce ar putea fi mult mai mare odată cu venirea sezonului rece, au dus la un ”șoc al prețurilor într-un moment critic.”

Uniunea Europeană a anunțat deja că evaluează avantajele şi dezavantajele unei propuneri făcute de unele state membre, printre care Spania, privind introducerea achiziţiilor comune de gaze naturale în rândul ţărilor UE, urmând ca, ”până la finalul anului”, să propună ”o reformă a pieţei gazelor” şi o ”revizuire a aspectelor legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.

Germania, Austria și alte șapte țări membre ale Uniunii Europene resping o astfel de reformă a pieței de electricitate pentru că aceasta nu ”va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili.”

Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe) consideră că băncile trebuie să fie un aliat indispensabil al Guvernului României în ceea ce privește dezvoltarea instrumentelor financiare și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și un aliat al mediului de afaceri căruia îi facilitează accesul la finanțare.

„Cred că băncile sunt un aliat indispensabil al guvernului României. Ele trebuie să participe activ la dezvoltarea instrumentelor financiare și chiar să joace un rol important în implementarea PNRR. De asemenea, ele sunt un partener strategic al mediului de afaceri, cu precădere al IMM-urilor, deoarece contribuie la susținerea principalului vector de inovare pe care îl are România, oferind acces la finanțare pentru dezvoltarea micilor antreprenori”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Dragoș Pîslaru și-a expus câteva dintre ideile pe care le are legat de viitorul economic și financiar al României, marți, în cadrul Banking Forum 2021, un eveniment organizat de Financial Intelligence. Cu acest prilej, el a discutat și cu reprezentanți ai mediului bancar despre oportunitățile de dezvoltare pe care ni le oferă fondurile europene.

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 27 octombrie, o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, pachetul prezentat miercuri este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE (vizează consolidarea reglementării, a supravegherii și a gestionării riscurilor băncilor).

Comisia Europeană va acorda un sprijin financiar de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze, a anunțat șefa instituției europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Întrevederea a avut loc în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova care este programată să se desfășoare joi, la Bruxelles. “În acest context, Comisia Europeană pune la dispoziție 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică”, a spus von der Leyen.

Happy to meet Moldovan PM @natgavrilita to reiterate our full support to Moldova.

Tomorrow’s 🇪🇺🇲🇩 Association Council will further strengthen our cooperation.

In this context, @EU_Commission is making available €60 million to help 🇲🇩 manage the current energy crisis. pic.twitter.com/2NkWX0efUu

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 27, 2021

Anunțul șefei Comisiei Europene vine după o convorbire telefonică pe care a avut-o marți cu președinta Republicii Moldova Maia Sandu. Cu acea ocazie, von der Leyen a asigurat Republica Moldova de sprijinul Uniunii Europene.

Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.