UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

Thousands of heroic firefighters are working tirelessly against wildfires raging across our continent.

🇪🇺 has mobilised help for Portugal, Slovenia, Czechia, Albania & France via #rescEU.

I am grateful to 🇬🇷🇸🇪🇮🇹🇩🇪🇵🇱🇦🇹🇷🇴 who currently support France.#EUCivPro#StrongerTogether

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 12, 2022

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

• 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
• personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres. 

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.