Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European. Liderii statelor membre confirmă că la următorul summit vor lua în calcul lărgirea UE prin integrarea statelor din Balcanii de Vest

Published

on

Reuniți în Bruxelles la Consiliul European, cei 28 de lideri au discutat despre cele mai arzătoare puncte de pe agenda europeană, unele care existau de mult timp precum Brexit sau comerț, iar altele ce au fost introduse recent ca urmare a celor mai recente evoluții ale relațiilor internaționale.

Foto: Facebook.com/Donald Tusk

Având în vedere că în prezent Bulgaria deține președinția Consiliului UE și importanța pe care o acordă această țară bunei cooperări și potențialei integrări în UE a statelor din Balcanii de Vest, șefii de stat și de guvern au luat hotărârea de a organiza la Sofia, pe 17 mai, a Summitului UE-Balcanii de Vest.

Potrivit concluziilor primei zile a Consiliului European din 22-23 martie, liderii UE se așteaptă ca summitul să „reafirme perspectiva europeană a regiunii”, dar și să lanseze „inițiative concrete și vizibile pentru a îmbunătăți conectivitatea fizică și umană în cadrul regiunii, dar și cu UE astfel încât să abordeze mai bine provocări comune precum securitate și migrație”.

Conform comunicatului de presă, Consiliul European confirmă faptul că la viitoarea reuniune (din iunie 2018) a șefilor de stat  și de guvern se va discuta și problematica aderării a noi state din această regiune a Balcanilor de Vest.

Pe agenda reuniunii din 22-23 martie se află o serie de subiecte din domeniul economic, recentele măsurile luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oțel și aluminiu urmând să fie principala temă abordată. Totodată, au fost incluse și subiecte legate de ocupare, creștere și competitivitate, axate pe Piața Internă a Uniunii Europene, Piața Unică Digitală, Uniunea Piețelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale și Pachetul de echitate socială. Impozitarea, inclusiv în domeniul digital, a fost, de asemenea, luată în discuție.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis îl felicită pe Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei: Aștept să cooperăm în Consiliul European și la nivel bilateral

Published

on

© European Union/ Administrația Prezidențilă (Photo Collage)

Președintele Klaus Iohannis a transmis miercuri un mesaj de felicitare către noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, subliniind că așteaptă să lucreze împreună cu acesta la nivel bilateral și în cadrul Consiliului European.

“Felicitări Olaf Scholz pentru alegerea în funcția de cancelar federal! Aștept cu nerăbdare cooperarea noastră viitoare în cadrul Consiliului European și la nivel bilateral”, a scris Iohannis, pe Twitter, într-o serie de mesaje publicate în germană și engleză.

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Ziua de 8 decembrie 2021 va intra în istoria Germaniei și a Europei drept momentul în care s-a încheiat epoca Angela Merkel după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Scholz a fost deja felicitat de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a subliniat că îl așteaptă pe noul cancelar “să lucreze pentru o Europă puternică și suverană”. De altfel, Scholz va participa săptămâna viitoare la primul său Consiliu European.

Alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei modifică echilibrul de putere în Consiliul European, socialiștii europeni devenind alături de PPE cea mai puternică forță politică din instituția care reunește cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în timp ce România devine cel mai mare stat membru condus de un lider din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE.

Cu o zi înainte de votul din Bundestag, Olaf Scholz a vorbit într-o conferință de presă în care a anunțat că își își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice. De altfel, Deutsche Welle notează că primele sale vizite externe vor avea loc la Paris pentru a reconfirma parteneriatul dintre Franța și Germania și la Varșovia, o alegere inedită având în vedere relațiile tensionate dintre puterea din Polonia și instituțiile UE pe tema valorilor democratice și ale statului de drept.

Olaf Scholz a fost ales de Bundestag în fruntea unei coaliţii inedite de trei partide, formate mai repede decât se anticipa, de social-democraţi (SPD), cu Verzii şi liberalii (FDP).

În premieră, noul guvern va fi format dintr-un număr egal de femei şi bărbaţi, posturi cheie precum cel de ministru de externe, de interne şi al apărării fiind ocupate de femei.

Programul de guvernare cuprinde reforme ambițioase potrivit cărora Germania va elimina treptat cărbunele până în 2030, să va crește transportul feroviar de marfă cu 25% și va avea cel puțin 15 milioane de mașini electrice pe șosele până în 2030. Printre altele, guvernul va face presiuni pentru o suprataxă europeană pentru transportul aerian, precum cea care este deja în vigoare în Germania. O altă prevedere importantă este creșterea salariului minim la 12 euro.

La capitolul politică externă este menţionată ”consolidarea NATO”, dar şi sprijinul noii coaliţii de la Berlin pentru o ”Europă suverană”. Aprofundarea integrării europene este de asemenea susţinută de noua coaliţie, la fel şi aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeană poate să suspende fondurile europene acelor ţări despre care consideră că încalcă ”statul de drept”. Pe de altă parte, cele trei partide promit să susţină aderarea la UE a ţărilor din regiunea Balcanilor de Vest.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

“Înscăunarea” lui Olaf Scholz în fruntea Germaniei schimbă echilibrul puterii în Consiliul European: Socialiștii, cei mai influenți, în timp ce România devine cel mai mare stat UE condus de un lider PPE

Published

on

© European Union, 2021

Alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei modifică echilibrul de putere în Consiliul European, socialiștii europeni devenind alături de PPE cea mai puternică forță politică din instituția care reunește cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în timp ce România devine cel mai mare stat membru condus de un lider din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE.

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Epoca Angela Merkel s-a sfârșit după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Această nouă realitate modifică și raportul de putere și influență în Consiliul European.

Prin plecarea Angelei Merkel, PPE rămâne cu șapte membri în Consiliul European, reprezentantul cu cea mai mare pondere din perspectiva țării pe care o reprezintă fiind președintele României Klaus Iohannis. În același timp, social-democrații europeni vor deține de acum șapte fotolii la masa decizională din clădirea Europa de la Bruxelles, în timp ce familia Renew Europe, care reunește ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, rămâne cu șase lideri în Consiliul European.

Noua configurație politică formală din Consiliul European: PES – 7 lideri, PPE – 7, Renew Europe – 6, independenți – 6, ECR – 1

Formal, noua configurație politică în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care va fi inaugurată la Consiliul European din 16-17 decembrie, este următoarea:

1) PES – Mette Frederiksen (prim-ministrul Danemarcei), Olaf Scholz (cancelarul Germaniei), Pedro Sanchez (prim-ministrul Spaniei), Robert Abela (prim-ministrul Maltei), Antonio Costa (prim-ministrul Portugaliei), Sanna Marin (prim-ministrul Finlandei) și Magdalena Andersson (prim-ministrul Suediei);

2) PPE – Karl Nehammer (cancelarul Austriei), Kyriakos Mitsotakis (prim-ministrul Greciei), Andrej Plenkovic (prim-ministrul Croației), Nicos Anastasiades (președintele Ciprului), Krišjānis Kariņš (prim-ministru, Letonia), Klaus Iohannis (președintele României), Janez Jansa (prim-ministrul Sloveniei);

3) Renew Europe – Alexander De Croo (prim-ministrul Belgiei), Andrej Babis (prim-ministrul Cehiei), Kaja Kallas (prim-ministrul Estoniei), Michael Martin (prim-ministrul Irlandei), Xavier Bettel (prim-ministrul Luxemburgului), Mark Rutte (prim-ministrul Olandei);

4) Independenți – Rumen Radev (președintele Bulgariei), Emmanuel Macron (președintele Franței), Mario Draghi (prim-ministrul Italiei), Gitanas Nauseda (președintele Lituaniei), Viktor Orban (prim-ministrul Ungariei), Eduard Heger (prim-ministrul Slovaciei);

5) ECR – Mateusz Morawiecki (prim-ministrul Poloniei);

Însă, din perspectivă informală, influența pe care social-democrații europeni o vor căpăta în Consiliul European este una mai sporită având în vedere că președintele Bulgariei provine din rândul social-democraților bulgari, iar prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, conduce o coaliție susținută de Partidul Democrat de centru-stânga.

Aceeași perspectivă este valabilă și pentru Renew Europe, unde președintele francez Emmanuel Macron este considerat un lider influent.

În ceea ce privește formațiunea politică care a modelat parcursul Uniunii Europene încă de la fondarea sa, PPE rămâne cu un număr important de membri, cel mai proeminent din perspectiva longevității în Consiliul European fiind președintele Klaus Iohannis.

Din Consiliul European mai fac parte președintele instituției, Charles Michel, care aparține familiei politice Renew Europe, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care provine din rândurile PPE, însă cei doi nu au drept de vot. Fără a fi membri ai Consiliului European, la summit-uri participă și președintele Parlamentului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, ambele poziții fiind în prezent ocupate de lideri social-democrați – David Sassoli și Josep Borrell.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European subliniază ”rolul esențial” al societății civile din țările Parteneriatului Estic: Responsabilizează guvernele și deschid calea către viitorul european

Published

on

© European Union

Societatea civilă reprezintă legătura esențială cu cetățenii, iar respectarea drepturilor omului, a statului de drept, combaterea corupției și a discriminării și celebrarea libertății de exprimare sunt valorile care ne definesc, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel, prin discursul său susținut la Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului Estic, eveniment care are loc cu doar două săptămâni înainte de summitul acestei inițiative.

”Dumneavoastră, reprezentând sute de organizații ale societății civile, vă veți dedica zilele următoare examinării propunerilor pentru agenda post-2020 a Parteneriatului Estic, iar angajamentul dumneavoastră este esențial pentru realizarea progreselor necesare și așteptate în multe domenii critice. Acestea trebuie să genereze beneficii concrete pentru toți cetățenii din toate țările nostră și din cele ale Parteneriatului Estic”, a subliniat Michel.

Acesta a punctat că ”vecinii noștri sunt importanți”, cu care trebuie să colaborăm ”dacă ne dorim pace, stabilitate și prosperitate.”

” Istoria ne-a învățat această lecție. Iar Parteneriatul nostru estic a fost o dovadă a acestui adevăr simplu timp de peste 12 ani. Am făcut progrese în parteneriatul nostru în ciuda provocărilor, de la crize economice la conflicte armate și pandemia COVID. Și s-au înregistrat progrese importante – îmbunătățirea cadrelor electorale, reformarea administrațiilor, promovarea independenței sistemului judiciar și urmărirea penală a corupției. Dar știm cu toții că există în continuare provocări. În abordarea acestora, insistăm și perseverăm. Consolidarea democrației, lupta împotriva corupției, apărarea statului de drept, garantarea unei mass-media libere și combaterea dezinformării – aceasta este o luptă dificilă, dar o luptă esențială și demnă. Este responsabilitatea noastră, a tuturor. Iar dumneavoastră – societatea civilă – ați jucat și jucați un rol crucial. Trebuie să continuați să faceți un pas înainte și să vă faceți vocile auzite”, a mai spus președintele Consiliului European.

Charles Michel a făcut trimitere la Belarus, care provoacă ”îngrijorări” din cauza presiunii la care societatea civilă este supusă.”

”UE a rămas unită în sprijinul pentru populația belarusă și pentru dorința acesteia de schimbare democratică. Am oferit un sprijin financiar substanțial societății civile, jurnaliștilor, presei independente și impunem sancțiuni celor responsabili de falsificarea alegerilor, de răspândirea violenței și a represiunii”, a amintit oficialul european.

Făcând trimitere la recenta criză provocată de regimul Lukașenko prin instrumentalizarea celor vulnerabili, Michel a anunat că un nou pachet de sancțiuni ale UE este pe cale să fie convenit și că sunt luate în calcul acțiuni suplimentare.

”Mesajul nostru către poporul belarus este clar: nu vă vom dezamăgi. Sprijinul nostru economic cuprinzător pentru un Belarus democratic – până la trei miliarde de euro – reprezintă angajamentul nostru european ferm de a sprijini un viitor mai bun și alegerea democratică a poporului belarus”, a dat asigurări președintele Consiliului European.

Într-un apel la unitate, Charles Michel a subliniat că ”Parteneriatul Estic trebuie să facă față provocărilor unice ale vremurilor nostre, în primul rând schimbărilor climatice.”

”UE va sprijini toate inițiativele menite să creeze mai multe sinergii și mai multă cooperare între parteneri – inclusiv între cei trei parteneri asociați: Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru va contribui la abordarea provocărilor comune și va deschide calea către o creștere durabilă și stabilitate politică, utilizând toate instrumentele existente pentru a sprijini societățile lor, în timp ce își urmăresc aspirațiile europene, și va încuraja coordonarea între parteneri și Bruxelles. Acest lucru include, de asemenea, agendele de asociere respective cu Uniunea Europeană, iar acest lucru ar trebui să conducă la schimbul de bune practici în materie de reforme și la o agendă mai largă pentru viitor”, a mai spus oficialul european.

În încheiere, acesta a reiterat ”rolul esențial” pe care îl are ”societatea civilă în responsabilizarea guvernelor și în deschiderea drumului către acest viitor european. Noua agendă propusă pentru Parteneriatul Estic post-2020 se concentrează pe redresare, reziliență și reformă. Ea este susținută de un plan economic și de investiții ambițios, care mobilizează peste două miliarde de euro pentru a sprijini redresarea post-pandemică”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA4 mins ago

Comisia Europeană propune un cod de cooperare polițienească pentru a consolida colaborarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre

Dacian Cioloș5 mins ago

Dacian Cioloș, reverență pentru Angela Merkel: Retragerea sa lasă un gol de autoritate în politica mondială

U.E.55 mins ago

PES salută alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar federal: Marchează o nouă etapă pentru Germania și Europa

Corina Crețu1 hour ago

Eurodeputatul Corina Crețu salută noul guvern german: Olaf Scholz va consolida proiectul european

ROMÂNIA1 hour ago

Spitalul Regional Iași: Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron, ultim omagiu pentru Angela Merkel: Mulțumesc pentru că m-ai învățat multe lucruri și m-ai acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos

ROMÂNIA2 hours ago

Directorul SRI: Construirea parteneriatelor strategice rămâne piatra de temelie a proiectului european

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei: Aștept să cooperăm în Consiliul European și la nivel bilateral

U.E.3 hours ago

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru o ”Europă suverană și puternică”

SUA3 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending