Consiliul JAI a amânat decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Germania, Olanda și Finlanda, împotriva aderării

schengen signMiniştrii de Interne şi Justiţie din statele membre UE reuniţi, joi, în Consiliul JAI, au convenit amânarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei până la o dată ulterioară nedefinită, au precizat, pentru Mediafax, surse oficiale.

În cadrul Consiliului JAI, marea majoritate a statelor membre au exprimat poziţii de susţinere a aderării României şi Bulgariei, poziţii opuse fiind exprimate însă de Germania, Olanda şi Finlanda, care au conexat tema de progrese substanţiale în privinţa MCV, informează sursele menţionate.

Ministrii din Consiliul JAI au decis ca rediscutarea temei sa aiba loc intr-o reuniune in luna decembrie a acestui an.

Finlanda: Atât Guvernul, cât şi Parlamentul finlandez au declarat că cele două ţări sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept, o precondiţie pentru aderarea la spaţiul Schengen, relatează postul public de televiziune YLE, în pagina electronică, potrivit Adevarul, pozitia Finlandei fata de aderarea țării noastre la Schengen fiind deja cunoscută înainte de participarea la Consiliul JAI.

În urma reuniunii Consiliului JAI, Ambasada Finlandei la Bucuresti a remis un comunicat în care susține reluarea subiectului aderării României la Schengen în a doua parte a acestui an, precizând, că deși criteriile tehnice în vederea aderării sunt îndeplinite, acceasta ia în considerare situația de ansamblu prezentată în cadrul raportului MCV.

Finlanda precizeaza ca subiectul aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen ar trebui sa revina pe agenda Consiliului Justitie si Afaceri Interne (JAI) al UE in ‘a doua parte a acestui an, cand toate statele membre vor fi pregatite sa ia o decizie’, si, totodata, ‘incurajeaza puternic’ Romania sa-si intensifice eforturile pentru a remedia deficientele constatate de cel mai recent raport pe justitie din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) intocmit de Comisia Europeana, se arata intr-un comunicat difuzat joi de  si citat de Agerpres.

, “Guvernul finlandez recunoaste ca Romania a indeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen. Totusi, atunci cand ia o decizie privind pozitia sa in legatura cu extinderea Schengen, Finlanda ia in considerare situatia in ansamblu. Pentru aceasta evaluare, informatiile oferite in rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) al Comisiei Europene privind situatia statului de drept si lupta impotriva coruptiei sunt extrem de importante”, se mentioneaza in comunicat.

GERMANIA

“Aderarea integrală a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al Guvernului federal. Pentru aceasta, trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen”, afirma Ambasada Germaniei într-o poziţie remisă marţi agenţiei Mediafax, potrivit ZF.ro.

”Nu este vorba de libera circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE”, susținea ambasada.

“Ultimul raport MCV din ianuarie a evidenţiat progrese în domeniile statului de drept şi cel al combaterii corupţiei, dar şi deficienţe”, subliniază Ambasada Germaniei.

Ulterior, ministrul  Interne al Germaniei, Hans-Peter Friedrich a subliniat faptul că Germania și-ar fi exercitat dreptul de veto în cazul în care ţările Romania si Bulgaria solicitau  o decizie la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care va avea loc la Bruxelles, în 7 şi 8 martie.

„Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor“, a completat ministrul german.

El a invocat drept motive corupţia şi nefuncţionarea statutului de drept, potrivit Adevarul.ro.

OLANDA:

Ministrul olandez de Justiție a anunțat că o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu va fi luată înainte de luna decembrie, când Comisia Europeană va prezenta un nou raport asupra progreselor realizate de România și Bulgaria în domeniul Justiției, potrivit EVZ.ro.

 ”Vom avea o nouă sesiune în decembrie, ştiţi poziţia noastră, două rapoarte MCV consecutive trebuie să fie pozitive, aceasta este poziţia guvernului olandez”, a declarat Fred Teeven jurnaliștilor.

Ce recomanda Comisia Europeana in cadrul MCV:

”Comisia salută măsurile pozitive adoptate din luna iulie, dar consideră că mai sunt multe de  făcut pentru a pune în aplicare pe deplin recomandările sale. Începerea mandatului unui nou  Guvern și a unui nou Parlament oferă o ocazie excelentă de a consolida aceste măsuri și de a  aborda punctele nesoluționate încă. Principiile care stau la baza recomandărilor Comisiei de a  proteja statul de drept și capacitatea sistemului judiciar de a pronunța hotărâri fără să existe  ingerințe vor rămâne pe viitor în centrul abordării Comisiei. Va fi important să se respecte în continuare competențele și hotărârile Curții Constituționale și  să se asigure conformitatea deplină cu toate cerințele constituționale pentru a garanta  funcționarea pluralistă a democrației din România și a reduce polarizarea acesteia. Va fi, de  asemenea, important să se asigure faptul că procesul de reformă constituțională respectă pe  deplin statul de drept, separarea puterilor în stat, independența și stabilitatea sistemului  judiciar, bazându-se, totodată, pe consensul cel mai larg posibil. Noul Guvern și-a făcut deja cunoscut angajamentul față de independența sistemului judiciarși  supremația statului de drept în cadrul Acordului instituțional de colaborare dintre președinte și  prim-ministru.

Acesta ar trebui să fie acum urmat de:

• introducerea unui cadru clar11 privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și  de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora și  asigurarea aplicării eficace a acestor cerințe. Consiliul Superior al Magistraturii ar  trebui să fie invitat să emită un aviz privind dispozițiile relevante;

• revizuirea standardelor existente pentru a se garanta existența unor mijloace de  informare în masă libere și pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii  eficiente împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului și împotriva  exercitării de presiuni nejustificate și a recurgerii la acte de intimidare de către mijloacele de informare în masă asupra sistemului judiciar și a instituțiilor implicate în combaterea corupției. Ar trebui să se dea asigurări Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la independența sa efectivă, iar acesta ar trebui să își îndeplinească pe deplin rolul prin instituirea și aplicarea unui cod de conduită în această privință;

• asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea  Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională, în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului;

• necesitatea ca noul Avocat al Poporului să dea dovadă de o autoritate necontestată, de integritate și independență, precum și de o abordare imparțială;

• luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniștrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează și asigurarea aplicării rapide a normelor constituționale privind suspendarea miniștrilor în cazul trimiterii lor în judecată;

• utilizarea de către Parlament a noilor norme pentru a adopta proceduri clare și obiective în cazul suspendării parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri negative în materie de integritate sau al unor condamnări pentru acte de corupție și stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității parlamentarilor. Ar trebui să se furnizeze o justificare completă dacă Parlamentul nu permite ca activitatea de asigurare a respectării legii să se desfășoare normal.”

Gasiti aici concluziile oficiale ale Consiliului JAI.

Surse: Mediafax.ro, Adevarul.ro, ec.europa.eu, EurActiv.ro, EVZ.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *