Consiliul JAI nu a ajuns, luni, la o soluţie concretă privind redistribuirea valurilor de imigranţi care au intrat în ultima lună în spaţiul Schengen. Miniștrii de Interne și de Justiție din UE au stabilit relocarea a doar 40.000 de imigranţi.
O decizie finală cu privire la cotele obligatorii de refugiați propuse de Comisia Europeană se va discuta la reuniunea programată pe 8 octombrie, scrie The Wall Street Journal.
Poziția ROMÂNIEI
Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE, conform unui comunicat MAI.
În intervenţia sa, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiei, cu care se confruntă unele state europene, apreciind ca necesară coerenţa cu orientările strategice date de Consiliul European extraordinar din 23 aprilie în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.
Totodată, ministrul Gabriel Oprea a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică la care obligă o astfel de măsură, cum ar fi implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea.
În cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen.
Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa.
Vicepremierul Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date, şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii.
De asemenea, Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.
Ministrul Afacerilor Interne a menţionat că este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente – al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană.
“Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale la Consiliul JAI.
Ce s-a stabilit la JAI, potrivit WSJ:
- Relocarea celor 40.000 de refugiați din Grecia și Italia va începe rapid, în următoarele săptămâni
- Pentru fiecare refugiat, statele care-i vor prelua vor primi 6.000 de euro
- Mecanismul se va aplica doar persoanelor „aflate în nevoie evidentă de protecţie internaţională”, care au intrat sau intră pe teritoriile acestor două state în intervalul 15 august 2015 – 16 septembrie 2017
- În Grecia și Italia, principalele state de intrare în Europa a imigranților vor fi construite din fonduri europene tabere de primire în care se va face înregistrarea și amprentarea, pentru identificarea celor care au nevoie de protecție și a celor care vor fi returnați (migranții economici)
- Tabere pentru imigranți vor fi finanțate și în afara Europei
- Imigranții economici, cărora li se vor respinge cererile de azil, vor fi deportați în state sigure din afara Europei
- Cei care refuză deportarea voluntară, vor fi arestați și trimiși în tabere din afara Europei
- Vor fi înființate echipe Frontex de intervenție rapidă la frontierele externe sensibile
- Suplimentarea cu 120.000 a cotelor și obligativitatea acestora se va discuta pe 8 octombrie
- Accelerarea porcesului de repatriere în cazul imigranților care nu se califică pentru statutul de refugiat
- Extinderea liste de state sigure, care acum cuprinde doar țări balcanice
Concluziile președinției Consiliului JAI din 14 septembrie (potrivit site-ului oficial):
1.Statele membre și Comisia au convenit să dezvolte în continuare posibilități de relocare.
2. Consiliul a subliniat că un control eficient la frontieră este imperativ pentru gestionarea fluxurilor de migrație.
3. S-a reiterat angajamentul de a consolida operațiunile aflate deja în curs de desfășurare, în special Frontex, TRITON 2015, Poseidon 2015 și EUNAVFOR MED.
4. Consiliul a fost de acord că este necesar a se îmbunătăți, fără întarziere, capacitatea de răspuns a Uniunii Europene la granițele externe sensibile în consultare cu statele membre în cauză și în conformitate cu Regulamentul Frontex. Măsurile vor fi proiectate pentru a sprijini țările din prima linie si de tranzit.
5. Provocările cu care se confruntă Grecia sunt cele europene. Pentru a aborda aceste provocări împreună, Consiliul, în paralel cu măsuri rapide și eficiente de relocare, a fost de acord că Grecia ar trebui să fie sprijinită în eforturile sale de a consolida capacitățile de primire, sistemul de azil și de gestionare a frontierelor externe, cu respectarea deplină a drepturilor omului . Resurse financiare adecvate trebuie să-i fie puse la dispozitie.
6. Să se marească sprijinul financiar și logistic necesar întăririi capacității țărilor din Balcanii de Vest de a gestiona frontierele, să primească și să asigure corect fluxurile de proces ale migranților.
7. UE să intensifice cooperarea cu Turcia, recunoscând că această țară a primit foarte multi refugiați și este principala țară de tranzit.
.
.
Comentariile sunt închise.