Continutul acordului ACTA. Cand intra in vigoare si ce schimbari aduce acesta

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul sau textul Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) intre Uniunea Europeana si statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelanda, Republica Singapore, Confederatia Elvetiana si Statele Unite ale Americii. Potrivit ministerului, in cadrul Uniunii Europene, Acordul a fost negociat de Comisia Europeana, inca de la debutul oficial al negocierilor, in anul 2008.

Semnarea acordului reprezinta numai o prima etapa in procedura incheierii sale. In cazul Acordului ACTA, mai exista numeroase etape procedurale care trebuie parcurse, inclusiv ratificarea de catre Parlamentul Romaniei, anunta HotNews.ro, potrivit EurActiv.ro.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) nu va putea intra in vigoare, chiar daca a fost semnat de 22 de state membre ale UE, daca nu va fi votat in PE. Parlamentul European a votat in noiembrie 2010 o rezolutie in care s-a aratat impotriva ACTA, pozitie adoptata de eurodeputatii romani socialisti si liberali, in timp ce popularii au votat contra rezolutiei, deci pentru ACTA. Ramane de vazut care va fi situatia in mai, cand acordul ajunge in PE, intai in comisiile de specialitate si apoi la votul plenului, informeaza HotNews.ro.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul a fost negociat la nivel global intre mai multe tari europene, SUA, Australia, Coreea de Sud si Noua Zeelanda, printre altele. Tratatul nu se refera doar la pirateria online, cum e cazul SOPA, ci acopera si comertul cu produse contrafacute. Conform unui document intocmit de accessnow.org, si citat de HotNews.ro, ACTA este o amenintare la adresa drepturilor utilizatorilor pentru ca:

  • ACTA ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori.
  • Extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor. Practic, proprietarii drepturilor de copyright vor avea posibilitatea sa obtina informatii private despre utilizatorii de internet, fara sa aiba nevoie de mandate ale judecatorilor.

Sursa articol: EurActiv.ro, HotNews.ro
Sursa foto: cybersecurity.ru

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *