Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

VIDEO Corespondență de la Bruxelles – Summit extraordinar UE – Klaus Iohannis a propus ca centrele pentru refugiați să fie ale UE și nu ale statelor. Declarațiile lui Iohannis după Consiliul European

Published

on

Consiliul European se va reuni astăzi în sesiune extraordinară informală la convocarea președintelui instituției, Donald Tusk, printr-o invitație adresată tuturor liderilor statelor membre săptămâna trecută. Reuniunea va începe la ora 19.00 (ora României).

În cadrul invitației, președintele Consiliului European a accentuat că ”această criză la care suntem martori este un test privind umanitatea și responsabilitatea noastră”, și că urmează a fi discutate modalităților de prevenire privind criza refugiaților și a migrației și cum pot fi sprijinite țările de unde vin refugiații sau migranții. 

UPDATE, ora 01.00 (ora 00.00 la Bruxelles):

Urmăriți aici declarațiile președintelui Klaus Iohannis, transmise LIVE de Calea Europeana:

Declarațiile președintelui:

„Bună seara! Astăzi am avut o şedinţă foarte bună la Consiliul European. A fost, dacă ne gândim la tema migraţiei, probabil cea mai bună întâlnire de până acum, o întâlnire în care s-au discutat prolemele de fond, o abordare foarte constructivă şi dintre chestiunile care au fost discutate aş menţiona doar câteva.

În alocuţiunea pe care am avut-o am încercat să enumăr un pic tematicile care ne-au preocupat pe toţi şi în acest sens v-aş relata un pic care a fost abordarea mea. În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană singură, cu certitudine, nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru.

O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu, ţărilor precum: Iordania, Libanul sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări, dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi din partea Preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru programul alimentar mondial care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict – şi aici pot să vă spun că România a decis să aloce 300 de mii de euro pentru următorii trei ani. Această sumă reprezintă un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop.

În fine, este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene. Am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii, care vor să treacă dintr-o ţară în alta, deci practic cu traficanţii de refugiaţi. În fine, am ajuns la tema aşa-numitor „hotspots” care sunt gândite centre unde refugiaţii vor fi înregistraţi, vor putea să stea un timp, nu foarte lung, până se temină procedurile de înregistrare şi atunci să fie trimişi ori înapoi, dacă nu îndeplinesc condiţiile pentru refugiaţi, respectiv să fie trimişi mai departe într-o ţară ţintă. Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună, dacă nu ar fi eficient ca aceste „hot spots”, deci aceste centre să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană. Această propunere pe care am făcut-o a fost foarte bine primită şi reluată de mai mulţi participanţi la această reuniune. În fine, s-a discutat despre un concept integrat, am solicitat un concept integrat, pentru a putea aborda întregul mecanism de la sursă până la ţara unde ajunge în final refugiatul care are acest drept.

Declaratia la care se lucrează astăzi sau concluziile sunt în curs de finalizare şi pe bună dreptate unii dintre participanţi au cerut ca anumite chestiuni care sunt menţionate acolo, de exemplu operaţionalizarea acestor „hot spots”, deci a centrelor de primire, să fie mai bine clarificată, în speţă să ne înţelegem când anume vor începe acestea să devină operaţionale, să funcţioneze din plin.

Asta legat de întâlnirea din această seară. Unii dintre colegi, majoritatea, au rămas în continuare în sală fiindcă s-a mai lucrat un pic pe text, dar întâlnirea este pe finalizare. Eu m-am scuzat, fiindcă avem încă un drum foarte lung de făcut până mâine dimineaţă, când trebuie să fim în New York şi avem deja întâlniri acolo. Există încă două teme pe care le-aş aborda foarte pe scurt, care nu ţin de agenda întâlnirii Consiliului din această seară. Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă, nu cred că pot să merg aşa de departe să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI de ieri nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI de ieri. Vă amintiţi decizia JAI, adică Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, a hotărât prin vot un anumit mecanism de repartizare a refugiaţilor. Ştiu că unii au vehiculat ideea că la Consiliu se poate rearanja, se poate relua. Este o informaţie fundametal greşită şi pe aceia îi rog să citească un pic regulamentele Uniunii.

Ultima chestiune: astăzi au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, proceduri lansate de Comisia Europeană. Două din aceste proceduri de infringement sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă, este vorba de transpunerea lor în legislaţia naţională. Nu cred că avem aici motive de îngrijorare. Vă mulţumesc!”.

ioh

iohmerk

VIDEO. Secvențe  ale declarațiilor de presă ale președintelui Consiliului European, Donald Tusk și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de la finalul summit-ului UE

Highlights of the informal meeting of EU leaders on migrationTonight, EU leaders discussed how to better handle the ongoing refugee crisis. Better protection of external borders, help to front line EU member states and assistance to countries in the region will be the focus for the coming weeks and months. At least additional 1bn euro will be mobilized for help to the refugees in the region via the UNHCR and the World Food Programme. Find out more about today’s meeting on our website: http://ow.ly/SBcGL. #refugeecrisis #migrationEU #EUCO

Posted by Council of the European Union on Wednesday, September 23, 2015

Hotspoturi“, centre de primire și înregistrare a migranților în Italia și Grecia, vor fi înființate “până la sfârșitul lunii noiembrie“, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk, la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi.

Am fost de acord cu toții asupra faptului că hotspoturile vor fi instalate până la sfârșitul lunii noiembrie“, a declarat Tusk după un summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern, consacrat răspunsului UE la criza migrației.

Pentru a urmări imagini filmate la debutul întâlnirii dintre liderii europeni, la Consiliul Extraordinar de miercuri seara, dați click pe imaginea de mai jos:


Sursă video – Consiliul European

Urmăriți aici înregistrarea conferinței de presă susținute de președintele Parlamentului European, Martin Schulz:

La reuniunea formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, vicepremierul Gabriel Oprea a votat în numele României împotriva cotelor obligatorii. Cu toate acestea, planificarea discutată a fost adoptată, după ce 23 de state membre au votat pentru, 4 împotrivă și o abținere.

Într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni în marja summit-ului UE, dar și a deplasării oficiale la Adunarea Generală a ONU, președintele Klaus Iohannis a spus că va ”reitera poziția României pentru menținerea unui raport echilibrat între solidaritate și responsabilitate, lucru pe care l-am spus și la celalalte întruniri ale Consiliului”.

Referitor la decizia din cadrul Consiliului JAI pentru care România a votat împotrivă, șeful statului a spus că potrivit acestei decizii ”România ar urma să primească aproximativ 2.400 de persoane, care se adaugă la numărul de persoane care ar trebui să vină în România în urma participării noastre voluntare anunțată în cursul verii”.

Urmariti aici Conferintele si declaratiile de presa organizate de liderii europeni, prin intermediul canalului video al Consiliului European:

Citiți și Președintele Klaus Iohannis după adoptarea COTELOR OBLIGATORII la Consiliul JAI: ”Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, ea s-a luat prin vot majoritar”. România NU va contesta DECIZIA

Regretăm că această decizie, în loc să fie luată în consens, s-a luat prin vot majoritar”, a adăugat Iohannis.

Referitor la vot, președintele a consolidat poziția statului român: ”Ministrul de Interne a participat acolo cu un mandat perfect. A avut mandatul Guvernului întărit de decizia CSAT. Încă din martie am susținut participarea voluntară a României la această chestiune”.

Președintele a dat de înțeles că România nu va contesta această decizie. ”Sunt țări care vor să o conteste, dar vom aștepta rezultatul acestor contestări. Numărul de refugiați pe care ar urma să îl primească România nu este mare, și vor fi, probabil, în următorii 2 ani de zile, eșalonați”.

Înainte să se deplaseze spre Bruxelles pentru summit-ul liderilor statelor membre, Klaus Iohannis a ținut să mai precizeze că ”Dosarul Schengen nu va fi conexat cu dosarul migraţiei. România va primi 6.000 de euro pentru fiecare refugiat, sumă care va acoperi costurile legate de administrarea acestui fenomen. Poziția rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezintă o soluție pentru problema refugiaților”. 

Citiți și Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK

După participarea la Consiliul European, președintele, alături de delegația oficială va merge la Adunarea Generală a ONU, unde va da cel mai important text de politică externă de la alegerea sa și se va întâlni cu cei mai puternici și importanți lideri ai lumii.

În SUA, Klaus Iohannis va avea o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele american, Joe Biden, la Casa Albă și va participa, la invitația președintelui Barack Obama, la summit-ul contracarării ISIS.

Citiți și VIDEO. COTELE OBLIGATORII, impuse la Bruxelles. Câți refugiați va fi obligată să primească România

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial – 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia – 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României – 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Klaus Iohannis la ONU. Corespondență Specială de la NEW YORK. Președintele va participa la invitația lui Barack Obama la summit-ul contracarării DAESH/ ISIS | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: SPECIAL Un influent lider PPE pentru CaleaEuropeana.ro în marja summit-ului extraordinar UE: ”Rolul Consiliului European a fost să concentreze mai multă putere care a influențat abordarea europeană” | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: Un influent lider PPE pentru CaleaEuropeana.ro în marja summit-ului extraordinar UE: ”Rolul Consiliului European a fost să concentreze mai multă putere care a influențat abordarea europeană” | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Criza refugiaților la Summit-ul UE: Liderii statelor membre au căzut de acord asupra mobilizării unui MILIARD de euro pentru agențiile ONU | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Angela Merkel, după summit-ul liderilor UE: Europa este încă foarte departe de o soluție globală privind repartizarea imigranților | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru: „Poziţia preşedintelui Klaus Iohannis poate periclita accesul ţării noastre la spaţiul Schengen” | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: VIDEO CORESPONDENȚĂ Klaus Iohannis, lobby pentru intrarea Turciei in UE, la Summit-ul de la Bruxelles | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Published

on

© European Union, 2021

Amintirea tragediei Holocaustului este o datorie morală și istorică, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj de comemorare la 76 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz.

“Din 1945, cei care au supraviețuit masacrului, nu au rămas tăcuți. Au depus mărturie. Ei răspândesc lumina amintirii și a speranței la generațiile viitoare. În curând, nu vor mai exista supraviețuitori care să depună mărturie. Această datorie solemnă va trece, așadar, către noi, generațiile următoare”, a spus șeful Consiliului European.

În mesajul său, Charles Michel, a subliniat faptul că europenii au responsabilitatea să îndeplinească această obligație și că antisemitismul de astăzi este intolerabil: „Holocaustul a fost orchestrat pe teritoriul european. Pe pământul european s-a alimentat ura evreilor. În mod tragic, această ură continuă prea des astăzi. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană.”

 

De asemenea, acesta a subliniat faptul că „este datoria noastră comună să combatem antisemitismul cu toate forțele. Ne vom asigura că viața evreilor europeni din Europa rămâne la fel de naturală și normală ca viața oricărui alt european, indiferent de originea sau credința lor”.

„Astăzi depun acest jurământ și aprind o lumânare, la Bruxelles, în numele Uniunii Europene. Și sper că mulți alții de pe continentul nostru vor aprinde o lumânare, la fel cum sunt aprinse lumânările în Auschwitz. Trebuie să aprindem această lumânare în fiecare zi, respectând acest jurământ și să apărăm valorile umanității”, a conchis președintele Consiliului European în mesajul său.

De asemenea, Uniunea Europeană, Germania și Israel își declară unitatea în privința angajamentul lor comun de a păstra memoria Holocaustului și de a lupta împotriva antisemitismului, într-o declarație comună semnată de președinții Consiliului European, Germaniei și Israelului.

„Aducem un omagiu supraviețuitorilor, care reprezintă triumful umanității peste ură și a căror forță interioară ne inspiră pe toți”, au declarat Charles Michel, Frank-Walter Steinmeier și Reuven Rivlin, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro.

„Ne reînnoim promisiunea că moștenirile lor vor trăi și că mărturiile lor vor sta pentru totdeauna ca un zid împotriva celor care ar nega trecutul”, au continuat cei trei președinți.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron evocă “principiul umanității” la Forumul de la Davos: Capitalismul și-a dovedit succesul, dar a creat și inegalități sociale. Lumea post-COVID poate fi reconstruită dacă învățăm că nimic nu depășește valoarea umană

Published

on

© World Economic Forum

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat marți, la o reuniune organizată de Forumul Economic Mondial, că, deşi este un succes, modelul capitalist a generat și inegalităţi sociale, insistând că reconstrucția lumii post-COVID-19 

Preşedintele Franţei a explicat că, în pofida pierderilor economice, sunt necesare restricţii antiepidemice pentru salvarea de vieţi omeneşti.

“În primul rând, economia nu poate fi concepută fără a ne gândi la fiinţe umane. De aceea, a trebuit să oprim toate activităţile economice, pentru a salva vieţi. Vieţile oamenilor sunt mult mai importante decât cifrele”, a declarat Emmanuel Macron în discursul rostit marţi la evenimentul “Agenda Davos”, organizat prin videoconferinţă de Forumul Economic Mondial, în perspectiva Reuniunii Speciale Anuale, care anul acesta se va desfăşura în Singapore, în perioada 25-28 mai.

În 2022, Reuniunea Specială Anuală a Forumului Economic Mondial va reveni la Davos (Elveţia).

Economia este o știință morală și că viața umană are prioritate față de comerț și cifre”, a insistat el.

Această perioadă “ne amintește și de vulnerabilitatea noastră…. Nu ne putem gândi la economia noastră fără a ne integra vulnerabilitatea. Ce se întâmplă în jurul nostru are un impact asupra vieții noastre de zi cu zi și ne poate schimba viața”, a continuat el.

Liderul de la Paris a lăudat modelul economic capitalist, însă a subliniat că au apărut inegalităţi sociale.

“Capitalismul şi economia de piaţă şi-au dovedit succesul. Ştim că au salvat de la sărăcie milioane de oameni; cetăţenii şi clienţii au acces la produse şi servicii. Cu toate acestea, s-au creat şi inegalităţi în diverse societăţi; adică, unii oameni au fost scoşi din sărăcie, au ajuns în ciclul de producţie, dar alţii au fost scoşi din ciclul e producţie. Mulţi concetăţeni se confruntă cu diverse crize”, a precizat Emmanuel Macron.

Nimic nu poate fi reconstruit în lumea post-COVID dacă nu învățăm din aceste două elemente fundamentale: economia a redevenit o știință morală și nimic nu depășește valoarea umană; iar societățile noastre sunt vulnerabile la pandemie, climat și alte evenimente ”,a spus Macron.

Macron a solicitat mai multe eforturi pentru a pune în aplicare Acordul de la Paris din 2016 privind clima și pentru a adopta reguli globale similare pentru biodiversitate.

În ceea ce privește schimbările climatice, Macron a spus că „prioritatea priorităților este să facem tot posibilul pentru a ne păstra angajamentele în mod coordonat”.

“Primul gest al noii administrații americane a fost să revină la Acordul de la Paris”, a spus el.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel respinge, la Forumul de la Davos, ideea ca Europa să aleagă între SUA și China: Să evităm construirea de blocuri de tipul Războiului Rece

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat marți, la Forumul Economic Mondial de la Davos, propunerii șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Uniunea Europeană și noua administrație SUA condusă de Joe Biden să colaboreze pentru reglementarea giganților digitali, șefa guvernului de la Berlin pledând ca UE și Statele Unite “să găsească rapid răspunsuri multinaționale față de noile provocări ale digitalizării”. De asemenea, cancelarul Merkel a respins ideea ca Europa să aleagă între SUA și China, avertizând împotriva construirii unor blocuri politico-militare într-un gest care continuă mesajul președintelui chinez Xi Jinping de a atenționa cu privire la un nou război rece.

Trebuie să fim foarte rapizi în găsirea răspunsurilor multinaționale la noile provocări ale digitalizării. Și sper că, în special cu noua administrație americană, vom putea continua activitatea OECD în special în ceea ce privește impozitarea cel puțin a companiilor digitale, dar, de asemenea, să fim într-o poziție mai bună în a analiza importanța legilor concurenței pentru a preveni monopolurile globale pentru că avem aceste tendințe, în întreaga lume. Și trebuie să le abordăm“, a spus Merkel, într-un discurs online, în ceea ce reprezintă probabil ultimul său mesaj la Forumul Economic Mondial de la Davos în calitate de cancelar al Germaniei. 

 

Cu câteva ore înaintea sa, Ursula von der Leyen a invitat SUA să se alăture inițiativelor legislative ale Uniunii Europene privind domeniul digital pe care le-a descris drept “noul nostru manual de reguli pentru piața noastră digitală”, referindu-se la Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul privind piața unică digitală.

Forumul de la Davos în format online are loc în perspectiva Reuniunii Speciale Anuale, care anul acesta se va desfăşura în Singapore, în perioada 25-28 mai. În 2022, Reuniunea Specială Anuală a Forumului Economic Mondial va reveni la Davos (Elveţia).

În discursul său, Angela Merkel a făcut apel la multilateralism global și în ce privește vaccinurile, atenționând împotriva unei curse de procurare a acestora.

“Trebuie să alegem abordarea multilaterală”, a declarat cancelarul german, adăugând că izolarea nu este soluția și solicită distribuirea corectă a vaccinurilor coronavirus către țările mai sărace.

Merkel a salutat decizia administrației Biden de a menține SUA în Organizația Mondială a Sănătății și a spus că speră că Statele Unite vor acționa acum pentru consolidarea Organizației Mondiale a Comerțului, pe care a descris-o drept “o componentă cheie a comerțului bazat pe reguli în lume”, oferind argumente în favoarea acordului de investiții pe care UE l-a încheiat cu China, în pofida nemulțumirilor statelor Unite.

“Cred că acest lucru a injectat într-un fel o nouă calitate în relația dintre Uniunea Europeană și China. Pentru că putem face mai mult acum. Acest lucru este mai mult în conformitate cu reciprocitatea, mai multă transparență, de exemplu în ceea ce privește subvențiile, în special în ceea ce privește companiile de stat, dar deschide, de asemenea, un acces mai previzibil la zonele de înaltă tehnologie, tehnologie de ultimă generație”, a spus ea.

Întrebată fiind de poziția exprimată cu o zi în urmă de președintele chinez Xi Jinping, care a avertizat împotriva unui “nou război rece” și a criticat “perturbarea lanţurilor de aprovizionare”, Merkel a spus că are în comun cu liderul de la Beijing viziunea privind “necesitatea multilateralismului”, dar nu și cum este aplicat acesta în funcție de “diferite modele sociale”.

Mi-aș dori foarte mult să evităm construirea de blocuri (n.r.- blocurile politico-militare din perioada Războiului Rece).  Nu cred că ar face dreptate multor societăți dacă am spune că acestea sunt Statele Unite și că aceasta este China și să ne grupăm în jurul uneia sau celeilalte”, a mai spus ea.

“Nu sunt în favoarea unei decuplări totale a tuturor activităților digitale”, a mai adăugat ea, avertizând că aceasta ar “alimenta într-o divizare a lumii“.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending