Corespondență din Bruxelles. Președintele Klaus Iohannis participă la Consiliul European din 14-15 decembrie. Apărarea europeană, Brexit și Uniunea Economică și Monetară, cele mai de interes subiecte ce vor fi abordate de liderii europeni

Corespondență din Bruxelles. Violeta Dan

Pe 14 și 15 decembrie va avea loc Consiliul European, cel care va reuni șefii de stat și de guvern ai UE și în cadrul căruia vor fi luate decizii importante în mai multe domenii de interes. Liderii vor aborda unele dintre cele mai presante problematici de pe agendă precum apărare, migrație, afaceri externe, chestiuni sociale, educație și cultură.

BREXIT

Un punct extrem de important de pe agenda UE îl reprezintă negocierile cu Marea Britanie privind Brexitul. Consiliul European, în formatul de 27 de membri, va trece în revistă cele mai recente evoluții privind notificarea sa de a părăsi Uniunea Europeană.

Liderii vor trebui să evalueze progresele înregistrate în cele trei domenii din prima fază (drepturile cetățenilor, Irlanda/Irlanda de Nord, decontul financiar) și să vină cu o concluzie care să arate dacă s-a înregistrat sau nu un progres suficient în acest domenii care să determine cele două părți să treacă la cea de-a doua etapă a negocierilor.
Este de așteptat ca liderii să adopte un document (draft guidelines) pentru a putea avansa la cea de-a doua etapă.

Citiți și Întâlnirea între Jean-Claude Juncker și Theresa May, încununată de succes. Marea Britanie și UE, acord privind trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor referitoare la Brexit

În ceea ce privește drepturile cetățenilor UE ȘI UK, surse europene au declarat că cele două părți au convenit în mare parte asupra păstrării drepturilor acestora și după Brexit. In funcție de rezultatele negocierilor pentru perioada de tranzițieva fi însă, posibil să se creeze trei categorii drepturi de care vor beneficia):
-cetățeni europeni deținători de drepturi și membrii familiilor acestora care se află sub incidența acordului de retragere;
-cetățeni europeni care se vor stabili în UK după finalul eventualei perioade de tranziție și care vor intra sub incidența legislației naționale britanice și, eventual, sub incidența viitoarelor acorduri dintre UE și Marea Britanie;
-cetățeni europeni care se vor stabili în UK în perioada de tranziție (rămâne de clarificat în negocieri care va fi statutul acestora la finalul perioadei de tranziție Exportul prestațiilor de securitate socială va rămâne neschimbat pentru cetățenii europeni care trăiesc în Regatul Unit.
În ceea ce privește procedura pentru dobândirea dreptului de ședere permanentă în UK, situația studenților și a persoanelor inactive economic este mai delicată în ceea ce privește dovada deținerii unei asigurări de sănătate complete, deoarece, potrivit practicii autorităților britanice, ei nu pot obține dreptul de ședere permanentă, chiar dacă îndeplinesc celelalete criterii (ex., ședere continuă de 5 ani), dacă nu au un card european de sănătate (EHIC). În prezent, majoritatea studenților români se bazează pe înregistrarea automată în sistemul NHS, motiv pentru care nu dețin EHIC. În prezent, autoritățile britanice nu accepta înregistrarea la NHS ca dovadă a deținerii unei asigurări medicale complete în cadrul procedurilor pentru obținerea dreptului de ședere permanentă. Potrivit notei tehnice publicată recent de Guvernul britanic, intenția UK este de a nu mai verifica dacă cetățenii dețin asigurarea medicală completă.

Apărarea europeană

Este de așteptat ca cei 28 de lideri să discute despre chestiuni privind apărarea continentului, iar în acest context cele 25 de state care recent și-au declarat intenția formării unei structuri permanente de cooperare exclusiv europeană (PESCO), să aprobe înființarea în mod format a acesteia. Cu siguranță vor fi discutate și progresele din alte domenii ale apărării, mai ales în ceea ce privește cooperarea UE-NATO. Pe 13 noiembrie 23 de state și-au declarat intenția de a înființa PESCO, acestora alăturându-li-se alte două pe 11 decembrie, înaintea reuniunii liderilor europeni.

Statele membre participante au adoptat, de asemenea, o declarație care stabilește o listă inițială de 17 proiecte. Aceste proiecte au ca scop fie formarea capacităților de apărare ale UE (cum ar fi sistemele de apărare cibernetică), fie îmbunătățirea pregătirii operaționale a UE (de exemplu, prin eliminarea obstacolelor din calea tranzitului personalului și echipamentelor militare în UE).

Totodată, liderii vor solicita continuarea lucrărilor privind Fondul european de apărare, precum și punerea în aplicare a propunerilor convenite privind cooperarea UE-NATO. Pentru a sublinia importanța cooperării UE-NATO, Secretarul General al NATO este invitat să aibă un schimb de opinii cu șefii de stat și de guvern ai UE înainte de începerea discuției.

Chestiuni sociale, cultură și educație

Având la bază discuțiile purtate la Summitul Social din Goteborg din noiembrie 2017, liderii vor formula o concluzie privind chestiunile sociale, cele ce țin de educație sau cultură. Va fi pus în aplicare Pilonul European al Drepturilor Sociale, în vederea unui progres rapid al dosarelor în curs din domeniu, dar și pentru a  a elimina diferențele de remunerare între femei și bărbați. În ceea ce privește educația, șefii de stat sau de guvern vor încera să găsească noi căi pentru a intensifica mobilitatea și schimburile, să sporească învățarea limbilor străine și promovarea recunoașterii reciproce a diplomelor. Creșterea gradului de conștientizare a importanței patrimoniului cultural și promovarea participării studenților la educație și activități culturale vor fi, de asemenea, acoperite.

Urmăriți și VIDEO Klaus Iohannis a semnat Declarația UE privind drepturile sociale: România susține o Europă socială care să fie construită pe baza unei abordări inclusive, corecte și echitabile

Migrație

În materie de migrație, cei 28 de șefi de stat sau de guvern vor încerca să aducă sub un numitor comun cele mai potrivite soluții pentru abordarea problematicii, atât în ceea ce privește dimensiunea sa internă, dar și cea externă. Ar putea fi, de asemenea, abordate mai multe problematici de politică externă.

În prezent situația este sub control pe toate rutele migratorii, potrivit Consilului European. Pe ruta centrală mediteraneană, a avut loc o scădere cu 67% a numărului de sosiri ilegale în ultimele cinci luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2016.

Printre alte probleme, liderii vor discuta finanțarea politicilor de migrație și dacă mecanismele de finanțare stabile și pe termen lung sunt mai potrivite decât sistemul existent.

Este, de asemenea, de așteptat să se intensifice cooperarea cu țările vecine, combaterea contrabandei și modalitățile de creștere a restituirilor migranților ilegali.

Șefii de stat și de guvern vor trebui să ia în considerare și reformarea sistemului Dublin pentru o mai bună gestionare a cererilor de azil. În această etapă nu vor exista concluzii scrise în materie de migrație și azil deoarece, conform instituției, decizia se va lua în iunie 2018.

Sistemul de la Dublin este unul care a ridicat multe semne de întrebare pentru UE și care a împărțit statele membre din cauza împărtășirii povarei fluxului migratoriu, în special în materie de primire a refugiaților.

Totodată, președintele Franței și cancelarul Germaniei vor oferi o actualizare a implementării acordurilor de la Minsk și liderii vor lua, în funcție de rezultatul acestora, o decizie cu privire la sancțiunile economice asupra Rusiei.

Uniunea Economică și Monetară

Pe 15 decembrie, într-un format extins, liderii din 27 de state membre UE vor participa la un Euro Summit pentru a discuta chestiuni ce țin de Uniunea Economică și Monetară.

Liderii doresc să se asigure că, în pofida unei situații economice pozitive și a unei rate scăzute a șomajului, UE este pregătită să suporte șocuri neprevăzute.

Este de așteptat ca Franța, prin intermediul președintelui Macron, să avanseze propunerea unui ministru european al finanțelor, dar să fire discutată și propunerea Comisiei Europene de a forma un Fond Monetar European, similiar FMI. Discuțiile se prefigurează a fi unele  divergente, conform unor surse europene, mai ales datorită faptului că vot trebui create noi bugete separate.

Citiți și Comisia Europeană propune crearea, în 2018, a unui Fond Monetar European, similar FMI

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *