Corespondență din Strasbourg. Interviu cu europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP, PPE): În bugetul UE pentru 2018 este prevăzut un proiect în șase state ale UE, inclusiv România, pentru combaterea propagandei ruse și a dezinformării

Corespondență din Strasbourg – Teodora Ion

Parlamentul European a adoptat miercuri rezoluția privind Bugetul UE pentru anul 2018 acceptând astfel propunerea europarlamentarului român Siegfried Mureșan (PMP, PPE) de a crește alocările pentru investițiile în locuri de muncă pentru tineri și pentru siguranță, precum și pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, dar și de a finanța, în premieră, Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa.

În cadrul unui interviu acordat Calea Europeană europarlamentarul a explicat că în proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul viitor este cuprins și un proiect-pilot pentru combaterea propagandei ruse și a dezinformărilor. în șase state membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Mureșan a explicat că în cadrul acestui proiect personal specializat va fi educat, pentru ca aceștia să poată informa și educa la rândul lor ONG-uri și jurnaliști din aceste state membre ale Uniunii Europene.

” Obiectivul este să pregătim acel personal cu privire la propagandă, la dezinformare, de unde vine, pe ce canale, care sunt știrile false, ce au în comun, care sunt actorii care le propagă, cum putem combate, care e realitatea, și aceste persoane să efectueze traininguri, să informeze ONG-uri, jurnaliști din câteva state membre ale UE, ca parte a proiectului pilot pe care l-am propus eu în anul următor și opinia publică din toată UE în anii următori, când proiectul pilot va fi extins pentru că UE a înțeles că propaganda e o problemă, dar ceea ce face până acum e prea timid (…) Proiectul pilot nu va rezolva problema în totalitate, dar este un pas în direcția care trebuie.”, a declarat eurodeputatul. 

Siegfried Mureșan, raportor al Comisiei pentru bugete a PE privind programul de asistență macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova, a comentat decizia UE de a suspenda ultima tranșă de bani în valoare de 28 de milioane de euro către Republica Moldova. Actualul guvern de la Chișinău ”a mimat reforme anul acesta, nu a îndeplinit ceea ce trebuia să îndeplinească și de aceea au fost suspendate cele 28 de milioane de euro din cele 746 de milioane” , a explicat europarlamentarul.

Redăm, mai jos, interviul integral:

-Având în vedere rezultatul votului de miercuri din plen, și anume 414 persoane și-au exprimat poziția favorabilă față de rezoluția privind bugetul UE pentru anul 2018, cum se va traduce acest rezultat în cadrul negocierilor între Parlament și Consiliu? Știm că urmează o periodă de 21 de zile de conciliere bugetară între cele două instituții.

Siegfried Mureșan: Parlamentul European a votat poziția sa pe bugetul UE pe anul următor. Este raportul pe care eu l-am redactat ca raportor general pe buget, care este reacția Parlamentului la proiectul de buget propus de Comisia Europeană.

Proiectul de buget propus de Comisia Europeană a fost unul bun, fiindcă a respectat prioritățile politice pe care tot eu, în numele Parlamentului European, le-am stabilit la începutul anului, și anume creștere economică, locuri de muncă și siguranța cetățeanului. Obiectivul meu în lectura Parlamentului a fost să cresc alocările la acele linii bugetare care într-adevăr ajută economia și mai ales acele slinii bugetare unde implementarea este mare, unde este nevoie de mai multe fonduri și unde cererea este bună, adică știm sigur că banii sunt bine folosiți. Fondurile pentru cercetare, dezvoltare, inovare, măsurile șomajului în rândul tinerilor, fonduri pentru IMM, ajutoare pentru tineri fermieri, agențiile UE care au responsabilitate cu justiția, afaceri interne, Eurojust, Europol, Frontex, exact acele domenii care, pe lângă ce a propus Comisia Europeană, știu că fiecare cent alocat în plus va fi bine folosit.

Consiliul, adică statele membre ale UE, împărtășesc la nivel de retorică prioritățile mele politice, însă, când e vorba de amendamente bugetare, au propus niște tăieri. Consiliul spune că este de acord că trebuie să generăm creștere economică și locuri de muncă, că pentru a realiza acest lucru trebuie să finanțăm competitivitatea UE și instrumentul necesar este tocmai ivestiția în inovare, cercetare, infrastructură. Asta face economia mai puterică, competitivă, atrăgătoare pentru investitori. În timpul în care Consiliul spune că aceste domenii sunt importante, au făcut și tăieri bugetare acolo din dorința de a economisi puțin din bugetul UE – și această aspirație Consiliul o are în fiecare an – domeniul cercetare, inovare este exact domeniul greșit de unde să faci tăieri. Și acum, începând de luni, vor începe negocierile programate a dura 21 de zile între Consiliu și Parlament cu obiectivul de a ajunge la un acord și de a da UE un buget bun pe anul următor.

-Marea Britanie este un contributor net la bugetul UE, aducând mai mulți bani la bugetul Uniunii decât primește. Care va fi impactul financiar al ieșirii acesteia din comunitatea europeană în acest context?

 Siegfried Mureșan:  Impactul imediat asupra bugetului UE este zero. Pentru anul pentru care am votat acum bugetul și pentru care eu sunt responsabil, pentru 2018 impactul este zero deoarece Marea Britanie va continua să fie stat membru cu toate drepturile și obligațiile pe care le are. Realitatea este însă că anul 2018 este ultimul an cu un buget așejat, predictibil. Ne așteptăm ca Marea Britanie să părăsească, din păcate, în anul 2019, Uniunea Europeană și cu tot rabatul primit de Marea Britanie de-a lungul timpului pentru contribuțiile sale la bugetul UE, Marea Britanie a fost un stat net contributor la buget, adică a contribuit mai mult decât a primit înapoi. De aceea  în ziua în care Marea Britanie va părăsi UE, nouă ne vor lipsi bani la buget și avem patru soluții pentru a acoperi această gaură pe termen lung. Prima soluție, este aceea în care spunem că lipsesc niște bani, vrem ca UE să își poată îndeplini angajamentele ca și până acum trebuie să acoperim această gaură din buget, soluția fiind ca toate statele să plătească un pic mai mult, mare parte a poverii căzând asupra statelor mai bogate. Nu văd acest scenariu fezabil deoarece există oricum în momentul de față o reticență legată de bugetul UE în statele net contributoare ( Suedia, Olanda, Austria, o parte și în Germania).  Cel de-al doilea scenariu este cel în care spunem că a plecat un stat care ne ajuta, care plătea mai mult decât beneficia, avem mai puțin bani în Uniunea Europeană, vom face mai puține lucruri, adică mai puțini bani pentru agricultură, pentru fonduri structurale și pentru coeziune. Cred că o mare parte din statele membre nu vor accepta nici acest scenariu și de altă parte cred că ar fi chiar un scenariu periculos în sensul în care UE va avea mai puțini bani la dispoziție, va face mai puține lucruri tocmai în perioada în care este clar că UE trebuie echipată cu instrumente adiționale pentru a face față noilor provocări. Trebuie să cooperăm mai mult în materie de securitate, apărare la nivel european. O spune și NATO. Combaterea terorismului, siguranța cetățeanului, întărirea zonei euro. Avem mai multe lucruri de făcut laolaltă și nu le poți face cu un buget mai mic. Cel de-al treilea scenariu ar fi un melanj între primele două, însă în practică ar fi foarte greu de realizat. Acesta spune că reducem bugetul puțin pentru că știm că avem mai puține state contributoare și gaura care totuși rămâne o vom acoperi crescând contribuția statelor cu încă un pic. Nu la fel de mult ca în primul scenariu, dar un pic. Cred că va fi extrem de greu și negocierile ar fi extrem de dure, un proces laborios care ar dura mult care ar lăsa în urmă din nou răni la nivelul tuturor statelor, și a celor care trebuie să contribuie mai mult și a celor care trebuie să contribuie mai puțin. Toți ar fi nefericiți. De aceea eu sunțin ul al patrulea scenariu, și anume ca UE să fie echipată cu surse proprii de venit. Exact așa cum statele membre au surse proprii de venit, ele colectează taxe. Cum vreau să fac acest lucru? Avem două modalități iar eu susțin una dintre ele. Prima modalitate ar fi ca UE să colecteze ea însăși taxe. Dacă UE ar colecta taxe – să spunem un cent per litru de benzină  – atunci evident că taxele ar fi reduse la nivel național și cetățeanul nu ar fi împovărat cu nici măcar un singur cent în plus. Dar acest lucru este greu de explicat. În momentul în care ieși și spui că vom introduce o nouă taxă la nivel european, populiștii, euroscepticii te vor ataca imediat. Chiar dacă acea taxă nu înseamnă nicio contribuție în plus din partea cetățeanului fiindcă îi reduci taxele la nivel național, e greu de explicat. Oamenii au nevoie de claritate. Aceasta ar fi o bătălie pe care am pierde-o cu populiștii. De aceea eu spun așa: din taxe existente la nivel național, TVA sau impozitul pe profit, o mică pondere să meargă automat spre bugetul UE astfel încât bugetul UE să nu mai fie format din contribuții de la statele membre ci să fie bani care automat să meargă spre bugetul UE, predictibil pe termen lung să nu mai avem nevoie ca din 7 în 7 ani să purtăm negocieri cum am făcut-o până acum și la sfârșitul zilei lumea să fie nemulțumită.

-Săptămâna trecută, România, împreună cu alte șapte state membre, unele dintre ele trecând prin experiența comunistă, au semnat o scrisoare pe care au înaintat-o Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini prin care îi solicitau acesteia să facă mai mult pentru combaterea propagandei ruse. De anul viitor, 1,1 milioane de euro vor fi alocați pentru combaterea dezinformării practicată de Federația Rusă . Cum vor fi mai exact alocați acești bani? Cum pot fi eliminate știrile care dezinformează?

Siegfried Mureșan:  Uniunea Europeană începe să conștientizeze că propaganda, în special dinspre Federația Rusă și dezinformările sunt un lucru rău și pot deveni chiar un risc existențial pentru UE deoarece ele au ca scop tocmai slăbirea, dezintegrarea UE și prezentarea noastră de către cei dinspre est ca fiind supuși multor riscuri, și o serie de alte trăsnăi ne spun autocrații și vor să îi și credem. UE înțelege în momentul de față că trebuie să ia mai multe măsuri pentru combaterea propagandei, asigurarea siguranței cibernetice. Evident, statele membre trebuie să facă multe lucruri. Ele dețin și informațiile la nivelul serviciilor de informații. UE  a înființat în urmă cu doi ani de zile un mic departament care își propune să monitorizeze propaganda și dezinformarea, un departament care are în jur de 12 persoane care lucrează în acel departament care însă nu are un buget suficient. Monitorizează pe baza contribuțiior voluntare din partea unor jurnaliști, ONG-uri din diferite state membre ale UE și state din vecinătatea imediată a UE. Contribuțiile au loc pe bază voluntară și există state din care există suficiente contribuții, dar există și state din care nu s-a găsit nimeni să contribuie. Obiectivul este următorul: trebuie îmbunătățită colectarea de informație și anume: colectarea de informație nu se mai poate face pe bază voluntară căci un jurnalist nu poate aloca mult timp pe gratis din contribuția sau, sau dacă un angajat al unui ONG contribuie în acea bază de date cu informații, nu mai poate muncă în acel ONG. Deci alimentarea acelei baze de date cu informații și riscuri din propagandă trebuie să fie remunerată. Trebuie să fie organizată astfel încât să acopere toate statele UE și din vecinătate până acum pe bază voluntară negăsindu-se suficinte persoane din anumite state. După ce monitorizăm, trebuie să și combatem. În prima etapă trebuie să înțelegem cine propagă informația, de unde vin știrile false și cum se propagă pentru că de multe ori, cu 2 săptămâni înainte ca un politician popilist din România spune câte o prostie despre UE să o fi văzut pe un post de știri al Kremlinului. Ceea ce partidele ultra-naționaliste, populiste, eurosceptice poate din Franța au spus înainte de alegerile prezidențiale din Franța, are poate ceva în comun cu ceea ce populiștii de extremă-stângă din alte state ale UE, din Europa Centrală și de Est, câteodată și de la noi din România o spun. Trebuie să vedem cine aduce informațiile false în Europa, pe ce canale, și tehnic deja se vede care sunt conturi de Twitter careîl urmăresc și pe Putin și pe Marine Le Pen și dau retweet, sunt influente în Franța sau în Marea Britanie, dar retweet la informații venind dinspre Federația Rusă și spun astfel publicului francez, britanic, spaniol și din alte state.

După aceea, trebuie ca și Comisia Europeană să și formeze o echipă de combatere. Proiectul meu pilot spune următorul lucru: să alegem șase state membre ale UE și din vecinătatea estică, printre ele și România, state pe care le considerăm expuse riscului propagandei ruse în care să folosim personalul delegației Comisiei Europene. Obiectivul este să pregătim acel personal cu privire la propagandă, la dezinformare, de unde vine, pe ce canale, care sunt știrile false, ce au în comun, care sunt actorii care le propagă, cum putem combate, care e realitatea, și aceste persoane să efectueze traininguri, să informeze ONG-uri, jurnaliști din câteva state membre ale UE, ca parte a proiectului pilot pe care l-am propus eu în anul următor și opinia publică din toată UE în anii următori, când proiectul pilot va fi extins pentru că UE a înțeles că propaganda e o problemă, dar ceea ce face până acum e prea timid, acea echipă existentă la nivelul Comisiei Europene este prea mică și nu are un buget pentru a-și îndeplini misiunea.

Proiectul pilot nu va rezolva problema în totalitate, dar este un pas în direcția care trebuie.

-Parlamentul European a decis la începutul lunii crearea Parchetului European care va putea urmări penal pe cei care aduc prejudicii la adresa bugetului UE. Credeți că un astfel de instrument va contribui la o mai bună gestionare a bugetului comunității europene?

Siegfried Mureșan:  Categoric, da. Oficiul european de luptă împotriva fraudei, Olaf, trebuie să investigheze fraudele și neregulile europene. Ei trimit inspectori oriunde sunt alocate fonduri europene, fie într-un stat membru al UE, fie în afara UE pentru că noi ajutăm și Republica Moldova, și state din Africa să se dezvolte. Oriunde este suspectată o fraudă, acești inspectori merg și investighează. Până acum rezultatul investigațiilor a trebuit pus la dispoziție autorităților din statele membre, ei neavând voie să ancheteze, să facă munca pe care o fac procurorii. Au ajuns la o concluzie, că persoana X a fraudat cu fonduri europene și ei trebuiau să pună la dispoziție autorităților din statele în care s-a descoperit această fraudă. Sunt state în care autoritățile naționale funcționează foarte bine, iau dosarul, îl duc în instanță și justiția decide dacă este vinovat sau nu. Dar sunt state în care după ce Olaful făcea o sesizare, punea la dispoziția autorităților naționale rezultatul investigației nu se mai întâmpla nimic. Pur și simplu pentru că justiția este diferită de la stat la stat iar peste tot lupta împotriva corupției nu funcționează la fel de bine.

Această problemă va fi rezolvată acum prin procuror european care te va putea ancheta și care va putea duce dosarul până în faza finală, în instanță. Categoric este un pas bun și categoric se va veni mai repede, mai ușpor celor care au de gând să fraudeze fonduri europene.

-La 12 octombrie, UE a anunțat că suspendă ultima tranșă de bani în valoare de 28 de milioane de euro către Republica Moldova, unul dintre motive fiind modificarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția. Considerați că poziția unor deputați legată de acest subiect, și anume că decizia va împinge Republica Moldova și mai mult în brațele vecinului de la est, este una justificată?

Siegfried Mureșan:  Temerile sunt întemeiate și nu ai cum să nu te temi atâta vreme cât timp Republica Moldova are un președinte care este pro-rus. UE ajută în mod semnificativ Republica Moldova. Pentru erioada 2014-2020, am prevăzut 746 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova și le creștem în fiecare an câte puțin. Anul acesta am spus că vecinătatea estică trebuie să fie una dintre prioritățile UE pentru bugetul pe anul următor și, ca atare, în proiectul de buget, Comisia Europeană a propus deja alocarea a 48 de milioane de euro în plus pentru Georgia, Ucraina și Republica Moldova, față de anul trecut. Eu am spus că vreau mai mult și am mai adăugat 27 de milioane în lectura parlamentului. La începutul anului CE a propus acordarea de 100 de milioane de euro Repblicii Moldova, asistență macrofinanciară. Aceștia ar fi bani care ar merge al bugetul de stat care ar ajuta cu cheltuieli curente. Din aceste 100 de milioane, 40 de milioane de euro ar fi credit nerambursabil ( sunt bani care merg gratis ) iar 60 de milioane sunt bani care trebuie dați înapoi. Cele 746 de milioane sunt bani care merg pe proiecte ( infrastructură, reformă administrației publice, reforma justiției). Toți banii vin cu condiționalități. Pentru ca acești bani să poată merge la Chișinău, Republica Moldova trebuie să îndeplinească ceea ce împreună ne-am angajat că va face, și anume împlementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE.

Actualul guvern de la Chișinău a mimat reforme anul acesta, nu a îndeplinit ceea ce trebuia să îndeplinească și de aceea au fost suspendate cele 28 de milioane de euro din cele 746 de milioane. Această suspendare are a face cu lipsa progresului în combaterea corupției, reforma justiției, încălcarea statului de drept. Nu are nimic a face cu legislația electorală, dar și legislația electorală este importantă legată de cele 100 de milioane de euro.

Eu fiind raportor în Comisia pentru bugete pe această 100 de milioane, de la începutul anului am spus că vreau ca banii să meargă la cetățenii Republicii Moldova cât mai repede, dar vreau să punem condiționalități clare legate de justiție și de spălarea banilor. Am pus acele condiționalități, după care guvernul de la Chișinău a modificat unilateral legislația electorală, în pofida avizului Comisiei de la Veneția  și cel al președintelui Consiliului European, al Consiliului de Miniștri și a majorității membrilor Parlamentului European. În afară de condițiile impuse de mine privind reformele justiției și spălarea banilor, pentru acea 100 de milioane, mai există și o serie de precondiții, prestabilite pentru toate statele care sunt ajutate, care se referă la alegeri democratice, un sistem democratic pluripartinic și acesta este în momentul de față pus sub semnul întrebării instituțiilor UE, deoarece s-a modificat legislația electorală. Fără o dezbatere publică serioasă, în ciuda avizului Comisiei de la Veneția care estr autoritatea supremă în materie de legislație electorală, fără consensul opoziției rapid, netransparent, și mai ales cu impact imediat asupra alegerilor de anul viitor.

De aceea, în momentul de față, această 100 de milioane de euro este blocat. Banii ar fi putu fi deja la Chișinău dacă guvernul nu s-ar fi apucat intenpestiv să modifice legislația electorală, Comisia Europeană trebuind să decidă dacă condițiile sunt îndeplinite pentru ca acești bani să meargă la Chișinău. Condițiile, în momentul de față, nu sunt îndeplinite. Sunt blocate cele 28 de milioane din cele 746 de milioane alocate pe 7 ani ca urmare a lipsei progresului îm justiție și 100 de milioane este total blocată în momentul de față, în principal ca urmare a modificării legislației electorale. Guvernul de la Chișinău trebuie să țină cont de avizul Comisiei de la Veneția, să implementeze toate recomandările Comisiei de la Veneția în privința legislației electorale și atunci banii pot ajunge mai repede la cetățenii Republicii Moldova. UE are acești bani, vrea să-i pună la dispoziția cetățenilor RM, din păcate, guvernul de la Chișinău este un obstacol în trimiterea acelor bani cât mai rapid.

 

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *