Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

VIDEO CORESPONDENȚĂ. Klaus Iohannis, vizită oficială în Croația: ”Am discutat despre chestiunea Schengen și este destul de evident că aspectul corupției este luat în seama când vorbim pe această temă”

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la plecarea în Croaţia, unde se va întâlni cu omologul său, Kolinda Grabar-Kitarović, cu premierul şi cu preşedintele Parlamentului, că va transmite ”dorinţa pentru o cooperare regională mai strânsă, care să contribuie la asigurarea securităţii în Balcani”.

Președintele Croației a fost ales la scrutinul din ianuarie 2015, devenind prima femeie președinte a Croației și câștigând alegerile la limită, cu un procent de 50.5%.

Croația va fi cel de-al șaptelea stat vizitat de președintele Klaus Iohannis de la preluarea mandatului, după deplasările oficiale din Germania, Franța, Italia, Polonia, Ucraina și Vatican.

*Orice preluare a materialelor se va face cu menționarea sursei: caleaeuropeana.ro*

UPDATE 11.00

Președintele Klaus Iohannis a participat la ultima întâlnire programată pentru vizita din Croația, cea cu Preşedintele Saborului (Parlamentului), domnul Josip Leko.

Foto: presidency.ro

Foto: presidency.ro

UPDATE 10.40, 16 iunie 2015

Președintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la monumentul memorial „Vocea victimelor croate – Zidul durerii”.


Broadcasting live with Ustream

11426825_957241167630411_1994795879_n

11349880_957241204297074_307402467_n

27588

Foto: presidency.ro

28586

Foto: presidency.ro

UPDATE 19:45

Klaus Iohannis și președintele Republicii Croația, Kolinda Grabar-Kitarovic au susținut declarații de presă:

Foto: presidency.ro

Foto: presidency.ro

Principalele declarații ale președintelui Iohannis:

-Ma bucur sa ma aflu astazi aici, la Zagreb si tin sa va multumesc pentru invitatie si pentru primirea deosebit de calduroasa.

-Este prima mea vizita in calitatea de sef de stat in aceasta regiune, dar si prima vizita a unui presedinte roman dupa aderarea Croatiei la UE in 2013.

-Relatiile bilaterale s-au dezvoltat constant si bine in ultimii ani, in special dupa aderarea Croatiei la UE.

-Intre Romania si Croatia exista punti de legatura pe care trebuie sa le valorificam pentru statele noastre si pentru cetatenii nostri. Ne leaga apartenenta la UE, dar si la NATO, la sud-estul Europei si la regiunea Dunarii.

– Cred ca atat Romania cat si Croatia au de castigat pe multe laturi – de la dezvoltare economica, la stabilitate regionala in urma integrarii europene a Balcanilor de Vest.

-Doresc sa repet convingerea ca o regiune sigura si prospera este in beneficiul tuturor.

-Ne propunem sa continuam cooperarea in domeniul educatiei si al minoritatilor

-Colaborarea in cadrul UE: pozitiile si interesele noastre sunt similare.

-Am discutat despre dosare de mare actualitate de pe agenda internationala: evolutiile din Ucraina si R.Moldova.

Întrebare din partea jurnaliștilor:O întrebare pentru ambii Preşedinţi. În contextul în care ambele ţări sunt membre ale Uniunii Europene şi ambele vor să acceadă în Spaţiul Schengen, România mai de demult, Croaţia mai de curând, vreau să vă întreb dacă lupta împotriva corupţiei afectează acest efort al celor două ţări. În primul rând, ce se întâmplă în Croaţia şi cum ar putea afecta lupta împotriva corupţiei sau corupţia la nivel înalt accederea în acest spaţiu select. Şi, de asemenea, ce se întâmplă la Bucureşti, premierul este pus sub acuzare, i s-a cerut chiar încuviinţarea urmăririi penale în Parlament. Mai poate spera România în aceste condiţii la o accedere în Spaţiul Scengen mai curând sau se amână sine die?

Klaus Iohannis: Am discutat despre chestiunea Schengen si este destul de evident ca aspectul coruptiei este luat in seama cand vorbim pe aceasta tema. Romania a facut progrese semnificative, chiar notabile notabile in domeniul combaterii coruptiei si speta pe care ati mentionat-o nu arata decat ca lupta impotriva coruptiei inca se desfasoara, este intr-o faza fierbinte si cu siguranta vom trece cu bine de ea. Faptul ca avem aceste rezultate sper sa influenteze in sens pozitiv aderarea la spațiul Schengen.

“Noi abia suntem la inceput in ceea e priveste aderarea, mai avem mult de lucru, dar o lupta impotriva coruptiei nu poate decat accelera procesul de aderarea la Spatiul Schengen”, a spus si presedintele Croatiei.

UPDATE 18:30

Președintele Klaus Iohannis a fost primit cu onoruri militare la Palatul Prezidențial din Zagreb, unde are convorbiri tete-a-tete și oficiale cu președintele Republicii Croația, Kolinda Grabar-Kitarovic. Cei doi șefi de stat vor susține o declarație de presă comună, începând cu ora 19:45.

iohannis croatia

Foto: caleaeuropeana.ro

VIDEO:

*Orice preluare a materialelor se va face cu menționarea sursei: caleaeuropeana.ro*

UPDATE:

Președintele a aterizat la Zagreb:

croatia 3

Foto: caleaeuropeana.ro

croatia 1

Foto: caleaeuropeana.ro

În cinstea vizitei președintelui Klaus Iohannis, oficialii de la Zagreb au arborat steagurile României și Croației:

croatia 2

Foto: caleaeuropeana.ro

Conform cutumei, înainte de decolarea aeronavei prezidențiale, șeful statului a susținut declarații de presă la ora 14.00.

Broadcast live streaming video on Ustream

Declarațiile președintelui:

Bună ziua. În această după-amiază voi efectua o vizită oficială în Republica Croaţia, la invitaţia Președintelui țării, doamna Kolinda Grabar-Kitarović. Voi avea convorbiri oficiale cu șeful statului, cu prim-ministrul Zoran Milanović şi cu preşedintele Parlamentului, Josip Leko. Este prima mea vizită în calitate de Președinte al Romaniei în regiunea Balcanilor, este prima vizită a unui șef de stat din România care se face în Croația, după ce Croația a devenit membră a Uniunii Europene. Continui, astfel, seria contactelor europene, de data aceasta cu un stat din regiunea Balcanilor de Vest, care pentru România are o mare importanță. Există de ambele părți dorința de a da, de la cel mai înalt nivel, un nou impuls dialogului și relațiilor bilaterale. În egală măsură, suntem interesați de o cooperare strânsă, care vizează consolidarea perspectivei europene a statelor din regiunea Balcanilor.

Relaţiile bilaterale dintre România şi Croaţia s-au dezvoltat constant în ultimii ani, în special după aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană. România şi Croaţia au multe obiective comune pe care le pot realiza mai bine împreună: cooperarea în cadrul Uniunii Europene, unde avem interese și poziții similare sau apropiate, intensificarea legăturilor economice, cooperarea în cadrul regiunii Dunării, valorificarea oportunităților oferite în acest sens de Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Discuţiile la Zagreb se vor axa pe aceste teme, dar vom avea şi un schimb de opinii privind evoluţiile din vecinătatea Uniunii Europene şi alte teme internaționale de actualitate. Voi transmite interlocutorilor din Croația dorinţa noastră pentru o cooperare regională mai strânsă, care să contribuie la asigurarea securităţii şi prosperităţii în regiunea Balcanilor şi a vecinătăţii estice a Uniunii Europene.  Două-trei întrebări, dacă aveți.

Întrebare: Când și de la cine ați aflat că premierul Victor Ponta va pleca în Azerbaidjan la Baku?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Faptul că prim-ministrul s-a dus la Baku, l-am aflat, cum ziceți dumneavoastră, din surse, după ce a plecat.

Întrebare: Și ați mai vorbit cu dumnealui în ultimele două zile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. 

Întrebare: Așadar, nu v-a sunat să vă spună „La mulți ani” sau să vă spună că pleacă la Istanbul să se opereze.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nici Baku, nici „La mulți ani”, nici Turcia, nu m-a sunat. 

Întrebare: Şi atunci cum veţi mai coabita cu el, în condiţiile în care nu vă informează în ceea ce priveşte politica externă, un atribut exclusiv al dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, e bună întrebarea. Încă nu am un răspuns.

Întrebare: Domnule Preşedinte, am o întrebare tot legată de domnul premier Victor Ponta, care s-a declarat dezamăgit de dumneavoastră, într-un interviu acordat unui cotidian francez. A spus că în ultimele zile nu aţi mai jucat rolul de arbitru, că aţi fost de partea unui singur partid, a partidului dumneavoastră, PNL şi că cel mai probabil, se fac presiuni mari asupra dumneavoastră din partea anturajului. Cum îi răspundeţi? 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, probabil, dumnealui a înţeles că aşteptările pe care le are electoratul de la mine sunt un fel de presiuni. Nu ştiu dacă aşa o fi, dar într-adevăr mă simt foarte obligat faţă de români să am grijă ca în România corupţia să fie pe cât se poate de mult eradicată.

Întrebare: Moţiunea de cenzură a PNL a picat la vot în Parlament. Cum vedeţi modul în care s-au mobilizat liberalii? Au fost puţin peste 20 de voturi în plus faţă de cât avea partidul.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acesta a fost nivelul de mobilizare la care s-a putut ajunge, mai mult nu cred că am ce să spun aici.

Întrebare Vedeţi vreo şansă în viitorul apropiat ca PNL să se mobilizeze mai bine pentru a dărâma Guvernul Ponta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu întotdeauna sper în mai bine.

—-

Vizita la Zagreb reprezintă prima vizită oficială la nivel de Preşedinte dintre cele două state, de la aderarea Republicii Croaţia la UE (1 iulie 2013).

Totodată, acesta este primul contact oficial în plan bilateral între preşedinţii României şi Croației de la preluarea mandatelor şi cea de a treia vizită oficială a unui șef de stat străin în Croația, de la preluarea mandatului de către președintele Kolinda Grabar-Kitarović (18 februarie 2015), după vizitele președinților bulgar și italian.

Cei doi şefi de stat au participat împreună, pe 7 mai 2015, la comemorările de la Gdansk/Polonia dedicate celui de al doilea Război Mondial. Relaţiile româno‐croate, care vor aniversa 23 de ani în luna august 2015, au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare şi o diversificare continuă, fapt atestat de intensitatea dialogului politic bilateral şi prin numeroasele contacte atât la nivel parlamentar, cât şi la nivelul Executivului.

Ultima vizită oficială la nivel de preşedinte a avut loc în 2012, la Bucureşti, iar ultima vizită la Zagreb, la nivel de preşedinte, a avut loc în 2009.

Toate detaliile despre vizita oficială a președintelui Klaus Iohannis vor fi furnizate prin intermediul corespondentului CaleaEuropeana.ro de la Zagreb.

Croația este cel mai nou membru al Uniunii Europene, ea semnând tratatul de aderare la 11 decembrie 2011 și devenind membru cu drepturi depline la 1 iulie 2013. La scurt timp după aderare, Croația a fost somată de către Comisia Europeană să modifice o lege controversată referitoare la extrădare, riscând pierderea dreptului de vot și blocarea fondurilor europene. Cu toate acestea, de la momentul aderării, Croația a continuat procesul de reformă și modernizare economică, având un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 18000 de dolari și un export cifrat la 12.42 miliarde euro.

Totodată, cooperarea în domeniul economic se desfăşoară în conformitate cu Acordul privind cooperarea economică şi tehnică. volumul total al schimburilor comerciale româno-croate reprezintă 0,19 % din totalul volumului schimburilor comerciale ale României.La 31.12.2013 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Croația a fost de 194,40 milioane euro, cu -5,59 % mai mic decât în aceiași perioadă din anul 2012.La data de 31.12.2013 erau înregistrate în România 48 societăţi mixte româno-croate, cu un capital total investit de 6.646,39 mii dolari SUA, Croația ocupând locul 63 în cadrul investitorilor străini, potrivit profilului relațiilor bilaterale prezentat de MAE.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending