Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

CORESPONDENȚĂ de la Chişinău. Klaus Iohannis: Moldova are o mare şansă, pe care noi n-am avut-o. Această şansă se numeşte România

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis se află la Chișinău. Este prima vizita oficială planificată încă de la preluarea mandatului la Cotroceni, dar amânată din cauza negocierilor prelungite pentru formarea noului guvern al Moldovei.

UPDATE:12:50

Klaus Iohannis a susţinut o prelegere la Universitatea de Stat din Moldova, unde a fost întâmpinat cu aplauze şi a ținut un discurs în fața studenților.

Discursul preşedintelui, potrivit Administraţiei Prezidenţiale:

Dragi studenți,
Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră.
Față de vizita precedentă făcută la Chișinău, acum mă aflu aici în calitate de Președinte al României, motiv pentru care emoțiile mele sunt și mai puternice. Prezența mea în fața dumneavoastră este nu doar un motiv de bucurie, ci și un prilej de a vorbi despre lucruri față de care simțim la fel: despre valorile noastre comune și despre provocările momentului, dar și despre oportunitățile pe care acest spațiu de pe continentul european și aceste timpuri le oferă.

10868129_784619568239782_5779452156617134057_n
Vreau să mă refer la două valori fundamentale care guvernează relația dintre noi: solidaritatea și identitatea. Și rezum aceste două noțiuni, interdependente în cazul nostru, prin proiectul european asumat de Republica Moldova în relație cu România. Cooperarea dintre noi dovedește cât de important este să ai un bun avocat în acest parcurs. Moldova are o mare șansă pe care noi n-am avut-o la momentul aderării. Această șansă se numește România, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, astăzi cel mai redutabil susținător al Republicii Moldova în procesul de integrare.

Se cuvine, înainte de toate, să salut prezența la această întâlnire a numeroși oameni de cultură din Republica Moldova. Sunt dascăl de profesie și știu că rolul unui dascăl nu este doar de a împărtăși cunoștințe. El are o misiune mult mai grea, aceea de a transmite valori și de a construi astfel caractere. În plus, rolul dumneavoastră pentru apărarea și păstrarea limbii române este unul fundamental, lucru pentru care vă sunt recunoscător și vă îndemn să mergeți mai departe.

Provin dintr-o generație care a avut nefericirea să cunoască viața sub un regim absurd și criminal, care a încercat să șteargă valorile fundamentale ale comunităților. Pe ambele maluri ale Prutului trăim cu cicatricele acestui trecut. De aceea îmi exprim acum respectul pentru eroii care s-au jertfit pentru propășirea limbii române.

Vă aduc, totodată, salutul cetățenilor români, care, prin deciziile luate în decursul ultimilor ani, au arătat că sprijină cu toată hotărârea parcursul european al Republicii Moldova. Pentru noi, drumul dumneavoastră către Europa unită reprezintă o prioritate națională. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim – Preşedinţie, Guvern, Parlament – ideea de sprijin european pentru Chişinău. Subliniez angajamentul meu ferm în calitate de Președinte al României de a susține aceste demersuri, în baza prerogativelor funcției pe care o dețin.

Distins auditoriu,
Sunt și acum marcat de imaginea statuii lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului. Cine ajunge aici și nu cunoaște biografia și faptele acestui mare personaj istoric, va încerca să-i înțeleagă imaginea prin simbolurile exterioare – coroană, paloș și cruce. Măreția lui Ștefan cel Mare este însă mai presus de elementele puterii medievale reprezentate de impunătoarea statuie de bronz ridicată în perioada interbelică. Aș spune că aceasta este doar partea cavalerească a figurii sale. Vizitatorul străin ar rata un detaliu fundamental dacă n-ar afla că acest mare ziditor de țară, cum îl numește Nicolae Iorga, este un simbol important al identității noastre comune. Gloria sa rezistă peste secole nu doar prin cei 47 de ani de domnie, ci mai ales pentru că faptele sale au contribuit decisiv la identitatea noastră, la solidaritatea unui neam. Aceasta este marea izbândă a vremii sale și, totodată, o lecție pentru noi, cei din stânga și din dreapta Prutului, în secolul XXI.

Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. În diferite etape ale construcției europene, diferite state au acordat altor țări care aspirau la statutul de candidat sau de membru al UE asistență consultativă și tehnică, precum și susținere în procesul de negociere. Cu toate acestea, relația dintre România și Republica Moldova depășește aceste elemente tehnice. Între noi este ceva mai presus de acquis comunitar, capitole de aderare, norme, condiții și proceduri.

Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul când vizionarii lideri europeni construiau prima Comunitate a Cărbunelui și Oțelului. Între noi există un amestec de identitate și solidaritate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori între coperțile aceluiași manual de istorie.

Ocazia de astăzi, pentru care le mulțumesc gazdelor noastre, de a mă întâlni cu tinerii din capitala Republicii Moldova, îmi oferă prilejul să subliniez importanța efortului Chișinăului de a continua parcursul european. Dumneavoastră veți deveni, în următorii ani, vocea locuitorilor Republicii Moldova, fie că vorbim despre politicieni, funcționari ai statului, jurnaliști, cercetători, activiști civici, reprezentanți ai mediului de afaceri. În această calitate, veți avea responsabilitatea decisivă de a conduce Republica Moldova în marea familie europeană. Astfel, elitele moldovenești au marea șansă de a contribui la așezarea Republicii Moldova acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană, alături de România.

Dar construcția unui viitor durabil nu poate fi însușită doar de către cetățenii Republicii Moldova, ci trebuie asumată cu hotărâre de Guvernul de la Chișinău, oricare ar fi acesta. Una dintre marile provocări ale anilor următori este să duceți la îndeplinire reformele democratice începute în țara dumneavoastră. Nu există altă cale spre prosperitate și securitate decât a continua acest efort susținut. Din nou, solidaritatea românească se va manifesta prin împărtășirea experienței pe care România a dobândit-o.

În ultimii ani, ați făcut eforturi importante pentru apropierea de Uniunea Europeană. Republica Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al Parteneriatului Estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnarea, alături de Ucraina și Georgia, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea eforturile trebuie să continue.

Trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre, o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova. Cred că, în actualul context regional marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea perspectivei europene a Republicii Moldova. Pentru noi, sprijinul acordat Republicii Moldova nu se rezumă doar la cel instituţional. Este vorba despre o adâncire a cooperării pe toate planurile, a relațiilor economice, a dialogului cultural şi politic nu doar la nivel de stat, ci și între comunităţile locale. De asemenea, trebuie să sprijinim proiectele care conduc la creşterea independenţei energetice a Republicii Moldova, pentru ca acest stat să devină independent până la capăt.

Subliniez aici, în fața dumneavoastră, convingerea că eforturile de integrare a Republicii Moldova sunt strâns legate de consolidarea statalității. Această relație puțini o întrevăd, deși istoria de peste șase decenii a Uniunii o confirmă aproape fără excepție. Această constatare nu vine doar din trecut, ci și din realitățile curente, unele foarte dureroase, de la granița UE. Nu poţi construi nimic durabil fără stabilitate politică, fără consens și, mai ales fără, un proiect major asumat de factorii decizionali ai statului. Instituțiile funcționează și produc rezultate concrete și constante în timp doar dacă există calm, perseverență și răbdare, dacă există un parcurs predictibil și suficientă voință pentru a reuși. Sunt sigur că istoria acestei țări va fi scrisă cu multă trudă în anii următori, dar destinul unui stat este dat tocmai de curajul cetățenilor de a asuma obiective importante.

Evident, totul va lua timp, nimic nu se construiește peste noapte, dar fiți convinși că lucrurile făcute cu rânduială sunt mai eficiente și mai durabile. România a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană în 1993 și a devenit membru cu drepturi depline în 2007. 14 ani reprezintă un drum lung, dar experiența ne-a dovedit că așteptarea a însemnat, înainte de toate, depășirea propriilor bariere: din administrație, din justiție, din raporturile statului cu cetățenii. În final, aderarea la spațiul european comun înseamnă asumarea în practică a unor valori și principii care fac viața comunității mai bună.

România îşi doreşte ca cetăţenii Republicii Moldova să se bucure cât mai curând de beneficiile pe care le poate aduce Europa pentru fiecare dintre ei. Mă refer aici la ajutorul economic pentru stabilizare, la programele de asistență și la liniile de finanțare. Relația noastră de cultură și limbă este esențială pentru că poartă cu ea valoarea de care am vorbit mai sus, solidaritatea necondiționată pe care România dorește să o confirme zi de zi. Tot acest proces dificil este o probă și pentru noi, pentru România, și anume cum vom reuși să furnizăm Republicii Moldova instrumentele de care dispunem – instituționale, procedurale, experiența birocratică – pentru reușita proiectului european de dincolo de Prut.

În ultimii ani, pe lângă legăturile de limbă şi de spiritualitate, am reușit să trecem la proiecte economice diverse, unele de anvergură. Guvernele noastre au făcut pași importanți în apropierea celor două state în domenii concrete, iar în perioada următoare această colaborare va fi și mai intensă. De la educație la infrastructură, ne-am consolidat cooperarea și am arătat cetățenilor noștri, dar și Europei, că solidaritatea înseamnă înainte de toate a pune în valoare identitatea prin proiecte specifice, durabile și, mai ales, foarte pragmatice.

Teritoriul Republicii Moldova a avut o istorie specifică. Aici, la porțile Europei, oamenii și locurile s-au aflat la întretăierea civilizațiilor, în raporturi cu diferite puteri, au suferit de pe urma invaziilor sau ocupațiilor. Legăturile sociale, religioase, politice, culturale, economice au țesut o moștenire bogată pe care aveți datoria să o păstrați și să o valorificați. În timpurile noastre, această istorie merită să fie prezervată. Una dintre obligațiile majorității este de a conserva specificul cultural al minorităților care se află pe teritoriul statului. Experiența ne-a dovedit și nouă, celor de pe celălalt mal al Prutului, că minoritățile reprezintă o importantă dovadă a diversității și toleranței, pe care Europa modernă a căutat să le valorifice în chip aparte.

Una dintre lecțiile drumului nostru către Uniunea Europeană este aceasta: credința în democrație trebuie să fie prima noastră grijă. În acest mod, drepturile și libertățile cetățenilor sunt mereu apărate, statul de drept este consolidat, securitatea asigurată, iar prosperitatea devine posibilă. Din acest punct de vedere, Republica Moldova trebuie să se adapteze la modelul european de societate, în care statul asigură oportunități egale pentru toți cetățenii, în care legea este aceeași pentru toți și libertatea de expresie este, evident, garantată.

Doamnelor și domnilor,
Obiectivele majore au nevoie de date simbolice. În 2018, România va marca un moment deosebit, aniversarea Marii Uniri. Cred cu tărie că Unirea de la 1918 a fost cel mai frumos și mai profund proiect de țară din istoria noastră modernă. Cei care au făcut Unirea nu erau nici mai buni, nici mai harnici decât noi, dar au avut în gând un sentiment care aproape a dispărut din viața noastră publică a ultimilor ani: înaltul simț al datoriei. Dincolo de momentul festiv și de importanța acestei sărbători pentru România, sunt convins că putem găsi împreună, pe lângă motivul de a marca o istorie comună – 100 de ani de la Marea Unire – un obiectiv pe care Republica Moldova să-l îndeplinească în relația sa cu Uniunea Europeană, iar România să sprijine această etapă a calendarului integrării. Am evidenția astfel nu doar valoarea solidarității, ci și natura relației noastre, identitatea de cultură, istorie și limbă.

Câtă dreptate avea Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai unității europene, când spunea, referindu-se la comunitatea europeană, că „Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii!”. Rostită de un român aici, la porțile Europei, această frază are un înțeles aparte. Întâi de toate pentru că istoria a arătat că Uniunea Europeană este cel mai performant model de cooperare între statele bătrânului continent, care asigură oamenilor valori și beneficii neprețuite: libertatea, bunăstarea, pacea și democrația. În al doilea rând, pentru că modelul de cooperare București-Chișinău este atât de inedit în istoria recentă europeană încât sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi nu doar în Uniune, ci și în comuniune, iar experiența lor va deveni parte a patrimoniului european.

Și pentru că vorbesc la Universitate, aș vrea să arăt și o altă probă a declarației lui Monnet. Îmi face o deosebită plăcere să reamintesc faptul că tinerii din Republica Moldova călătoresc în România pentru a studia de multă vreme, chiar înainte de existența unui acord între UE și Republica Moldova. Nu doar trecutul, ci și viitorul nostru sunt comune, iar identitatea noastră nu este dată doar de istorie și de geografie, ci și de spiritualitate, una dintre valorile fundamentale ale construcției europene. Așa cum știți, malurile Prutului au fost despărțite odată de sârmă ghimpată. Dar acest simbol al degradării păcii și libertății nu a fost caracteristic doar pentru România și Moldova, ci pentru jumătate de Europă. Acum, două state europene, unul membru al Uniunii Europene, celălalt aspirant la acest statut, au șansa de a dovedi că solidaritatea nu doar că poate doborî gardul de sârmă ghimpată, ci poate construi un viitor comun.

În final, aș vrea să vă transmit tuturor un mesaj de încurajare și de felicitare. Ați făcut lucruri mari în ultimii ani, ați impresionat Europa prin determinarea dumneavoastră. Sunt optimist că anii care vin vor aduce succese și mai importante. Vreau să vă asigur că România va sta alături de voi în tot acest efort de europenizare. Sunt convins că într-un orizont de timp rezonabil, Prutul va rămâne doar o graniță geografică, iar Republica Moldova va fi un membru serios și important al Uniunii Europene. În acest fel, poarta Europei se va mai muta cu un pas, așa cum a făcut și în 2013, 2007 sau 2004.

Unul din marile spirite ale culturii noastre, Mihai Eminescu, scria la 1878 despre Basarabia o frază pe care doresc să v-o împărtășesc pentru că ea caracterizează într-un chip cuprinzător toate eforturile pe care le faceți pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Cuvintele lui Eminescu reprezintă o sinteză fericită a valorilor care dau sens și apără relația dintre noi: ”E nobil răsadul din care s-a prășit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat.” Vă mulțumesc!

UPDATE ORA 12:00

Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Monumentul Ştefan cel Mare.

IOHANNIS DEPUNDERE COROANE

Foto: caleaeuropeana.ro

 

Iohannis a fost aşteptat de sute manifestanţi. Aceştia scandau “Vrem unire!”. Preşedintele s-a oprit şi i-a salutat pe moldovenii care îi strigau numele.

unire 2

Foto: caleaeuropeana.ro

unire

Foto: caleaeuropeana.ro

 

Şeful statului se va adresa studenţilor de la Universitatea de Stat din Moldova.

UPDATE ora 9:00

iohannis gaburici

Foto: caleaeuropeana.ro

Şeful statului se va întâlni azi cu președinții PLDM, Vlad Filat, și PD, Marian Lupu. De asemenea, Iohannis va avea o întrevedere și cu preşedintele PL, Mihai Ghimpu. În agendă nu există vreo întâlnire cu liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Potrivit programului, preşedintele Klaus Iohannis va depune flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din Chişinău, în jurul orei 11:30, iar la ora 12.30 va susţine o alocuțiune în fața studenților Universității de stat.

Tot in această seară, şeful statului român a avut o întâlnire cu prim-ministrul Chiril Gaburici.

foto: gov.md

foto: gov.md

Cei doi au vorbit despre relaţiile bilaterale, integrarea europeană a Republicii Moldova şi situaţia regională.

Comunicatul Guvernului de la Chişinău:

Șeful Executivului a subliniat că Guvernul de la Chişinău își propune să continue reformele în domenii cu impact asupra vieţii cetăţenilor: economie, finanţe, justiţie, combaterea corupţiei. „Îmi doresc o relație caldă şi sinceră cu România, avem nevoie de acest suport prietenesc în drumul nostru spre Uniunea Europeană”, a subliniat Chiril Gaburici, care a apreciat vizita lui Klaus Iohannis drept un semnal de încredere pentru parcursul european al Republicii Moldova. De asemenea, Premierul a mulțumit României pentru sprijinul oferit în realizarea proiectelor bilaterale, arătându-se convins că şi pe viitor colaborarea va fi la fel de bună.

La rândul său, Klaus Iohannis l-a felicitat pe Chiril Gaburici cu prilejul numirii în funcţia de Prim-ministru şi i-a dorit mult succes „Este o perioadă interesantă pentru Republica Moldova. Aveţi un Premier tânăr, venit din mediul de afaceri, cu metode care de multe ori ajută şi în administraţie şi cred că este o mare şansă. Eu vă doresc să fie aşa”, a declarat șeful statului român. Klaus Iohannis a precizat că ţara sa va face tot ce îi stă în puteri pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său european şi democratic. „România rămâne ferm angajată pentru dezvoltarea dialogului politic şi a cooperării concrete cu Chișinăul”, a spus liderul de la Bucureşti.

Preşedentele Klaus Iohannis a reconfirmat sprijinul României pentru Republica Moldova în direcţia consolidării concrete a parcursului proeuropean şi aprofundării reformelor interne. „Responsabilitatea asigurării acestei direcţii le revine tuturor forţelor care au votat pentru învestirea Cabinetului de miniștri, în sensul asigurării unei guvernări eficiente, stabile, care să ţină şi să respecte mesajele date de cetăţeni la alegeri”, a declarat Președintele român.

În cadrul întrevederii, Chiril Gaburici și Klaus Iohannis au trecut în revistă principalele proiecte realizate, dar și cele ce urmează să fie puse în aplicare în Republica Moldova cu sprijinul României. Este vorba despre gazoductul Iași-Ungheni și infrastructura energetică, modernizarea grădinițelor, asistenţa medicală urgentă SMURD și proiectele de interconexiune de transport și reconstrucţie a podurilor peste Prut.

Ulterior, Klaus Iohannis a participat la dineul oficial de la crama Cricova.

UPDATE 17:20

Declaraţii ale celor doi şefi de state:

Nicolae Timofti: Vizita asigura continuitatea proiectelor comune. Discutia a cuprins relatia bilaterala, integrarea europeana si situatia regionala.

In plan politic, avem o deplina intelegere a evenimentelor. Pe dimensiunea bilaterala avem in desfasurare numeroase proiecte de infrastructura in transport, energie, educatie, medicina etc.

I-am spus dlui presedinte ca imi doresc ca in Moldova sa vina mai multe investitii din Romania, in toate domeniile, inclusiv in audiovizual

Despre al doilea subiect, l-am asigurat pe dl presedinte ca Moldova ramane ferm angajata pe calea integrarii europene

Aceasta inseamna aplicarea reformelor cu accept pe justitie, lupta anticoruptie si dezvoltarea economica

Mizam in continuare pe experienta pretioasa a Romaniei pentru implementarea acquis-ului comunitar

Foto: caleaeuropeana.ro

Foto: caleaeuropeana.ro

Am discutat pe larg despre criza din Ucraina si i-am dezvaluit viziunea Moldovei asupra a ceea ce se intampla in regiune

Mesajul ramane acelasi, de solidaritate si sprijin pentru eforturile depuse vizand indentificarea unei solutii pasnice, fara ingerinte externe, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei

Ii multumesc dlui Iohannis pentru aceasta vizita si pentru tot ce face Romania pentru Moldova

Klaus Iohannis:

Mi-am dorit ca aceasta vizita sa fie prima mea vizita in afara Romaniei dupa preluarea mandatului, insa am considerat ca e oportun, si m-am sfatuit in acesta chestiune cu dl Timofti, sa dau curs invitatiei dupa ce exista un guvern valida. Aceasta conditie fiind indeplinita, iata ca am venit.

Vreau sa ii asigur pe toti cetatenii moldoveni si romani ca Romania va face tot ce este posibil pentru a sprijini Moldova pe drumul sau european si democratic

L-am asigurat pe presedintele Timofti ca Romania ramane angajata pentru intesificarea dialogului politic si a cooperarii concrete cu Moldova

Eu cred ca responsbilitatea asigurarii acestei directii revine tuturor fortelor care au dat votul pentru investirea cabinetului, in sensul asigurarii unei guvernari stabile

Am discutat despre beneficiile incontestabile ale integrarii europene. Acest lucru e demonstrat fara tagada chiar de exemplul Romaniei si al ator state central si est-europene devenite deja membre ale Uniunii Europene

Am fost amandoi de acord ca prioritatile care apropie R. Moldova de acest moment tin de continuarea reformelor in domenii cu impact auspra vietii cetatenilor: economia, sectorul financiar, justitia, lupta impotriva coruptiei

Implementarea masurilor de convergenta si de modernizare din acordul de asociere cu UE reprezinta pasii concreti care pot demonstra determinarea elitelor politice de la Chisinau. Avem incredere in capacitatea elitei politice a Republicii Moldova de a gestiona cu maturitate si intelepciune sarcina guvernarii.

Suntem hotarati sa mergem pe acest drum la capatul caruia se afla implinirea idealurilor europene ale cetatenilor moldoveni

Am discutat situatia de securitate de la granitele Moldovei. Mi-am exprimat ingrijorarea fata de implicatiile pe care evoolutiile din Ucraina le pot avea asupra stabilitatii R.Moldova.

Prioritatile noastre in plan regional vizează două repere esentiale: stabilitate si parcurs european.

Dorim extinderea spatiului de prosperitate, democratie si stabilitate in vecinatatea noastra imediata

Vedem Romania drept o ancora de stabilitate  in regiune si un partener solid al statelor vecine Moldova si Ucraina in calea lor spre Europa

Speram ca toti cetatenii R.Moldova sa vada la randul lor, in Romania, un partener loial si de lunga durata

INTREBARI din partea jurnalistilor:

-Maine va intalniti cu liderii partidelor pro-europene. Sperati sa intre si PL in coalitie in curand?

Klaus Iohannis: Pentru mine e important acum, dupa ce toata lumea a scapat de presiunea formarii guvernului, sa aflu care sunt gandurile de perspectiva, strategiile, caile prin care se doreste implementarea drumului european. Pentru asta am dorit sa am discutii cu liderii partidelor pro-europene. Vreau sa discutam, sa aud de la domniile lor cum se va pune acest lucru in practica, cum vad ei sprijinul Romaniei si ce putem noi face ca sa sprijinim Moldova eficient.

-Cum ar putea veni investitori romani in audiovizual in Moldova avand in vedere concurenta neloiala a televiziunilor ruse?

Nicolae Timofti: Am spus ca am discutat problema ca noi sa gasim acele posibilitati si cai ca sa atragem posturile de televiziune si  de radio in Moldova. Sa dam posibilitatea sa functioneze ca posturile rusesti. Aici vor intra in functie calitatile de concurenta ale participantilor. Eu vad asa posibilitate numai daca vom crea un spatiu legal si posibilitatea ca aceste posturi sa functioneze nu dupa bunul plac, ci dupa programele care vor fi interesante pentru telespectatori.

UPDATE ora 15:55

Preşedintele Iohannis a ajuns la Chişinău, unde a fost primit de preşedintele moldovean Nicolae Timofti cu onoruri militare şi cu pâine şi sare.

 

chisinau 3

foto: caleaeuropeana.ro

 

chisinau 2

foto: caleaeuropeana.ro

 

chisinau

foto: caleaeuropeana.ro

UPDATE Ora 14.00

Înainte de plecarea spre Chișinău, președintele a făcut declarații de presă, cu o oră întârziere datorită participării șefului statului la prezentarea bilanțului DNA.

“Știți că după alegeri nu e prima dată când merg în Chișinău, doar că e prima vizită oficială pe care o fac în calitate de președinte. E o invitație căreia de mutl am vrut să îi dau curs. Am dorit să aștept până când în Moldova este un Guvern în funcțiune, acest lucru e îndeplinit acum și în acest fel vreau să subliniez încă o dată importanța pe care o acord relației cu Republica Moldova. Între România și Moldova există relații foarte bune, unice în Europa. Prin această vizită vreau să îmbunătățesc această relația. Voi avea întâlniri cu Nicolae Timofti, iar mâine cu liderii partidelor. Mesajul cu care merg acolo este unul foarte clar: România sprijină Molodova, ne dorim un parcurs european al Moldovei”, a declarat președintele României la plecarea spre capitala Republicii Moldova.

Klaus Iohannis este însoțit în vizita sa de către șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache, consilierul pe securitate națională, George Scutaru, consilierul prezidențial Lazăr Comănescu, fost ambasador în Germania, Lucian Pahontu, șeful SPP, dar și secretarul de stat MAE pentru Afaceri Strategice, Daniel Ioniță.

Vizita lui Klaus Iohannis la Chişinău vine la doar câteva zile de la instalarea cabinetului Gaburici. Experții politici consideră că Iohannis vrea să se convingă că vectorul extern al Moldovei rămâne cel promovat de fostul prim-ministru, Iurie Leancă, deşi noul executiv este susţinut parlamentar şi de comunişti.

Klaus Iohannis va avea astăzi întrevederi oficiale cu preşedintele Nicolae Timofti și cu premierul Chiril Gaburici. În urma convorbirilor tête-à-tête, cei doi șefi de stat vor lua parte la convorbiri oficiale cu participarea membrilor celor delegații, iar apoi vor susține o declarație de presă comună. Șeful statului este invitat și la un dineu oficial prezidențial la Crama Cricova.

Pentru mâine sunt planificate reuniuni cu liderii partidelor pro-europene PLDM, PDM şi PL, precum şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Tot mâine, la ora 10:45 oficialii vor depune coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul capitalei. Klaus Iohannis este aşteptat şi la Universitatea de Stat, unde va susţine o alocuţiune în fața studenților.

Președintele trebuia să viziteze Republica Moldova acum o lună, însă și-a amânat vizita din rațiuni politice și dorind să aștepte până la instalarea unui nou guvern la Chişinău.

La ora 13.00, înainte de decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă spre Chișinău, Klaus Iohannis va face declarații de presă.

Toate informațiile cu privire la vizita președintelui în Republica Moldova vor fi transmise prin intermediul corespondenței speciale CaleaEuropeana.ro de la Chișinău.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
9 Comments

9 Comments

  1. Pingback: Klaus Iohannis, vizită oficială în Republica Moldova. Cum vede presa de peste Prut acest eveniment: “Dacă Iohannis ar coopera tacit cu comuniștii imaginea încă destul de fragilă a preşedintelui român în rândul basarabenilor ar fi afectat

  2. Pingback: Patru alerte cu bombă la Chișinău, înainte de vizita lui Klaus Iohannis. Trei dintre acestea s-au dovedit false | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: România, un model european pentru Moldova. Va fi şi de urmat? | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: CORESPONDENȚĂ. După vizita la Chișinău, Klaus Iohannis merge la Berlin. Ce se află pe agenda președintelui | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Președintele Iohannis se întâlnește cu omologul său moldovean la Suceava | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Klaus Iohannis, despre marșul pentru unirea cu R. Moldova: ”Sunt convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune” | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: Un an cu Klaus Iohannis – Călătoria și transformarea președintelui: 7 Consilii Europene și 13 vizite oficiale de stat. Securitatea, capitol de excelență | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, vine în România pentru o întrevedere cu Klaus Iohannis | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: România, alături de Republica Moldova. Klaus Iohannis: Am decis să acordăm un ajutor umanitar nerambursabil | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.8 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu13 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA13 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending