Corespondenta speciala de la summitul european. Decizia finala ar putea fi amanata din nou. Trei puncte în care Traian Băsescu “joacă tare” la Bruxelles

Update 19:15:  Începerea lucrărilor summit-ului liderilor UE consacrat bugetului european pentru perioada 2014-2020 a fost amânată din nou cu încă două ore. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Bogdan Oprea, a confirmat pentru corespondentul special caleaeuropeana.ro că discuţiile privind bugetul UE vor începe în jurul orei 21:30, ora Romaniei.

Update 17.30
Discutiile privind cadrul financiar multianual au fost amanate cu doua ore si jumatate, din cauza divergentelor asupra ducerikor bugetare. La ultimul Consiliu s-a decis reducerea bugetului cu 100 de miliarde de euro, din care 70 au fost deja taiate. Astazi liderii ar trebui sa decida de unde se vor taia celelalte 30 de miliarde. Negocieri intense se poarta cu Germania, Franta si italia, dupa discutii bilaterale pe care presedintele Rompuy le-a avut cu liderii acestor state.
Surse din interiorul negocierilor spun ca adoptarea cadrului financiar multianual ar putea suferi o noua amanare.
van rompuy basescuLa întrunirea Consiliului European din 7-8 februarie, şeful statului român are pe agenda sa trei aspecte importante:

1. cadrul financiar multianual 2014-2020

2. finalizarea acordului de asociere UE-RepublicaMoldova până în luna noiembrie 2013 (dată la care ar putea fi semnat)

3. contribuţia militară a României pe fronturile din Mali şi Orientul Mijlociu.

În ceea ce priveşte cadrul financiar pentru următorii ani, România are avantaje şi dezavantaje. Cel mai probabil, ţara noastră va obţine cu 7-8 miliarde de euro mai mult faţă de exerciţiul bugetar aflat în derulare (2007-2013). Şi procentual, România va avea mai mulţi bani la dispoziţie. Însă, pentru că procentul unitar de 10% ce va fi adăugat fiecărui membru UE este calculat la PIB-urile anterioare lui 2007, când România era una dintre cele cele mai sărace ţări din UE, ţara noastră şi Slovacia sunt singurele state afectate de acest calcul.

“O miză a noastră ar fi ca din fondurile alocate pentru dezvoltare rurală sau coeziune să putem utiliza o sumă pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii din România. Agricultura este o miză extrem de importantă în următorul cadru financiar, pentru că cererea de alimente la nivel global va creşte cu 30% până în 2030”, a declarat şeful statului.În privinţa acordului de asociere UE-Republica Moldova, România este un susţinător activ, iar preşedintele Băsescu îşi va exprima dorinţa ca acest acord să fie semnat în toamna acestui an, la Vilnius.

Aşa numita primăvară arabă, conflictul din Algeria, Mali, dar şi Siria sunt probleme care îi preocupă pe liderii statelor membre UE, iar România a decis deja în şedinţa CSAT de sătămâna trecută participarea cu 10 ofiţeri de stat major în noile zone de conflict, instructori militari şi cantităţi importante de aparatură militară pentru Mali.

;

Ovidiu Marincea, senior editor Caleaeuropeana.ro, corespondenta speciala de la Consiliul European

Foto: presidency.ropdate

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

nineteen − 14 =