Coruptia, Fondurile Europene si Oamenii Politici

În ultimele articole (I, II, III) am identificat  factorii care împiedică cheltuirea eficientă a fondurilor europene. Pe langa factorii enumerati in articolele anterioare, coruptia este cel mai ingrijorator obstacol si vom dezvolta acest subiect in acest articol.

Ton Van Lierop, purtator de cuvant al Comisiei Europene, al directoratului de Politici Regionale spunea ca problemele Romaniei sunt sitematice si sunt legate de corupţie, legislaţie, incompetenţa, lipsa de eficienta in management şi a autorităţilor de control, birocraţie şi conflictele de interese.

Intr-un raport de tara intocmit de Transparency International in 2008 este evidentiat faptul ca actorii internationali sunt ingrijorati de riscul care a aparut, in legatura dintre sectorul public si cel privat din cauza vulnerabilitatiilor legislative. De asemenea, in acelasi studiu se subliniaza ca coruptia este unul dintre principalele obstacole ale dezvoltarii economice romanesti si ca autoritatiile care se ocupa de acest fenomen au un impact limitat asupra rezolvarii problemelor, probabil din cauza influenţei politice.

Coruptia, fenomen ce influenteaza capacitatea de absorbtie a fondurilor, se manifesta prin trei aspecte:

  1. Prefecţi, subprefecţi, şefi de agenţii şi instituţii guvernamentale sunt numiţi de la centru pe criterii politice. Este un sistem din care se hraneste clientelismul politic de tip neofanariot si care pedepseste competenta, corectitudinea si profesionalismul. Din cauza acestor numiri politice şi a angajarilor în sistemul public bazate pe “pile” sistemul public nu este  eficient.
  2. Alocarea de fonduri pe criterii strict politice, in functie de culoarea carnetului de partid al primarului, presedintelui de consiliu judetean, ca rasplata si argument electoral, si ca pedeapsa pentru alesii opozitiei, sau ca metoda de santaj pentru a forta migratia demnitarilor opozitiei la partidul de guvernamant.
  3. Forma cea mai vizibilă a corupţiei este cea de abuz în serviciu public de către funcţionarii publici. Alocarea de fonduri publice este adesea însoţită de „spaga”, o suma de bani care este plătita în schimbul obtinerii unor contracte.

Corupţia în România

Corupţia reprezintă un factor de nedreptate socială, care menţine şi contribuie la creşterea   sărăciei şi care afectează negativ dezvoltarea economică. Actele de corupţie au un impact direct asupra dezvoltării economice şi sociale, distrugând  beneficiile potenţiale ale  economiei libere de piaţă şi inhibă abilitatea agenţiilor de stat de a le preveni şi combate. Imaginea de astăzi a României oferă o societate în care corupţia se desfăşoară la toate nivelele sociale şi în care este  implicat sectorul public şi privat. Instituţiile (educaţie, sănătate, administraţie judiciară, publice locale sau centrale), sunt afectate din plin de acest fenomen înrădăcinat practic in obiceiurile românilor. În 2008, România a fost din nou evaluată de către Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Percepţie al Corupţiei, de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă a corupţiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţi români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor.  Cauza principală a corupţiei din România este morală şi nu este cauzată de nivelul de trai scăzut sau de sărăcie.

Într-un interviu realizat de România Curată,  psihologul şi antropologul Aurora Liiceanu susţine faptul că „fenomenul este o componentă antropologică sau culturală foarte puternică, în sensul că la noi există o tradiţie  a mitei”. Mita, bacşişul, relaţiile, plicul şi pilele sunt forme de corupţie larg raspândite in societatea în care trăim. Traficul de influenţă reprezintă un fenomen de corupție, care persistă indiferent de venitul sau statutul persoanei care îl exercită, deoarece e o problemă de mentalitate, problema corupției fiind aşa de înrădăcinată, încât, devine un lucru normal cu care ne-am obişnuit. Exploatarea unei poziții, conflictul de interese şi nepotismul sunt alte forme de corupție, iar oamenii nu realizează impactul negativ pe care îl au asupra tinerilor, reducându-le capacitatea de adaptare la mediul înconjurător.

Un alt tip de corupţie dezvoltat în România este cel realizat de “baronii locali” – persoane care ocupă poziţii importante la nivel economic local, si au relaţii bune cu politicul, obtinand controlul asupra resurselor locale cu ajutorul acestora. În unele cazuri, “baronii locali” sunt liderii politici ai judeţelor.

Corupţia în Parlamentul României

In februarie 2011, Daniel Befu, un jurnalist de la ziarul România Liberă, a trimis mesaje SMS la toti cei 460 de români membrii ai parlamentului, pretinzând a fi un om de afaceri care reprezintă un fond de investitii din Emiratele Arabe Unite, care doreste să facă afaceri cu ei. Un sfert din cei 460 de membri ai parlamentului român, au  răspuns într-un mod pozitiv, chiar dacă legea le  interzice să se implice în activităţi economice. Lista celor care au raspuns pozitiv o puteti gasi aici.

Cel mai rapid raspuns, din momentul trimiterii mesajului, a fost a lui socialistul Robert Negoita, care a sunat la un minut de la trimiterea SMS-ului. Dar „campionul” apelurilor telefonice a fost pdl-istul Valerian Vreme, care era si Ministrul Comunicatiilor la acea vreme. In  numai doua ore a incercat prin sapte apeluri telefonice sa  il contacteze  pe imaginarul om de afaceri din Arabia, pentru o eventuala afacere. Miron Mitrea este un alt nume greu care a raspuns printr-un SMS la aceasta propunere. Liberalul Nini Sapunaru a propus sa fie contactat pe un numar privat de telefon, pentru detalii.

Corupţia în Parlamentul European-  cazul Adrian Severin

În martie 2011, Parlamentul European a fost zguduit de un scandal de coruptie in care a fost implicat una dintre cele mai importante figuri ale delegaţiei române de la Bruxelles, Adrian Severin, fostul vice-cancelar şi ministru al Afacerilor Externe al Romaniei. Jurnalisti de la Sunday Times, au pretins ca reprezinta o organizaţie de Lobby din sectoarul bancar şi au contact 60  de deputaţi europeni pentru a testa etica lor. În cursul anchetei de opt luni, jurnalistii au gasit politicieni dispusi „sa isi vanda serviciile”, pentru a crea amendamente in schimbul unor sume de bani. Editia din 20 Martie a Sunday Times, a publicat numele celor trei europarlamentari care au cazut in capcana: Ernst Strasser din Austria, Zoran Thaler din Slovenia si Adrian Severin din Romania. Dar ceea ce a fost mai interesant, a fost scandalul care a urmat acestui articol si inversunarea cu care Adrian Severin a tinut piept clasei politice romanesti, mass-mediei si societatii civile, refuzand sa renunte la pozitia de europarlamentar. In prezent Adrian Severin reprezinta inca Romania in Parlamentul European, ca si independent insa, chiar  daca exista si o proba video care atesta faptul ca pentru “serviciile” sale, europarlamentarul a negociat o suma de 12.000 de euro. Aici puteti urmari videoul anchetei realizat de Sunday Times in 2011, la cabinetul din PE al  europarlamentarului roman.

 Corupţia în Guvernul României – cazul Ioan Botis

Pe data de 20 aprilie 2011,  ministrul Muncii, Ioan Botis a demisionat, după ce a aparut in presa o informatie conform careia ONG-ul pentru care  soţia sa a lucrat, a primit 500.000 de euro în subvenţii de la  UE. Soţia domnului Botis a lucrat ca si consilier pentru un ONG care a primit finantare din partea Ministerului Municii in valoare de peste 2 milioane de lei, finantare oferita de AMPOSDRU. Chiar dacă la început a avut sprijinul partidului de guvernământ, şi sprijinul prim-ministrului la acea data Emil Boc, Botis a decis sa demisioneze.

Concluzii

Cele  mai importante elemente care trebuie luate in considerare in Romania sunt legate de intarirea sistemului institutional si a statului de drept, factori care reprezinta conditii esentiale in  procesul de realizare al politicilor. Transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să fie pilonii oricarui sistem.  In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Apoi, putem merge mai departe si discuta despre lipsa de resurse umane, lipsa de infrastructura si inovatie, distanta si accesibilitatea pietelor externe,etc. Dar, inainte de aceste lucruri, trebuie sa ne asiguram  ca acei factori care alcatuiesc pilonii de baza ai unui sitem functioneaza într-un mod sanatos.

Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta. Dacă nu exista imbunatatiri si  responsabilitati pentru  reducerea coruptiei alte reforme vor avea doar un impact limitat. Dupa 20 de ani de economie de piata, Romania este inca la coada clasamentului, in spatele tuturor tarilor post-comuniste, cand vine vorba de performanta institutionala sau economica. Coruptia, care apare ca  o reflectare a cadrului institutional slab, continua sa fie un impediment serios pentru competitivitatea economiei romanesti.

Gratian Mihailescu, Consultant Afaceri Europene

Foto: ixnos.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

One Response to Coruptia, Fondurile Europene si Oamenii Politici

  1. Pingback: Undeva in Palilula | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *