Secretarul de stat american i-a asigurat luni pe aliații riverani Mării Negre că pot conta pe sprijinul țării sale pentru a îmbunătăți siguranța, prosperitatea și integrarea regiunii, relatează EFE, preluat de Agepres.

Adresându-se participanților la cea de-a doua Conferință privind Securitatea la Marea Neagră din capitala bulgară, Sofia, prin intermediul unei transmisii video, Anthony Blinken a subliniat importanța investițiilor în securitatea regiunii pentru a asigura pacea și libertatea în întreaga Europă.

Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea – pe coasta de nord a Mării Negre – în 2014. Aceasta a servit drept un centru-cheie care susține invazia rusă în Ucraina, ordonată de președintele Vladimir Putin în februarie 2022.

„Putin a crezut că vecinii Ucrainei din regiune vor fi divizați, dar s-a înșelat”, a declarat Blinken, adăugând că „Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina atât pentru ca aceasta să se poată apăra astăzi, cât și pentru a se ține pe picioare”.

Omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, a declarat că țara sa are nevoie de sprijin militar esențial, inclusiv artilerie, muniție și sisteme de apărare aeriană pentru a-și consolida capacitatea în fața invaziei la scară largă a Kremlinului.

Kuleba, care a vorbit, de asemenea, prin intermediul unei înregistrări video, a declarat că sporirea capacităților de apărare aeriană ucraineană va consolida, de asemenea, stabilitatea regională și globală, deoarece, la rândul său, protejează securitatea vecinilor Ucrainei și a întregii regiuni a Mării Negre de teroarea aeriană rusă.

„Astăzi, nu există o altă limbă pe care Moscova să o înțeleagă mai bine decât limba forței. Aceasta este ceea ce respectă, orice altceva este văzut ca o slăbiciune”, a declarat ministrul ucrainean de externe.

Kubela a mai spus că Marea Neagră trebuie să devină „marea NATO, a păcii și a stabilității”, făcând apel la Alianță să implementeze „o strategie cuprinzătoare și ambițioasă la Marea Neagră, menită să reducă influența malignă a Rusiei”.

NATO și-a marcat cea de-a 75-a aniversare la începutul acestei luni, concomitent cu analizarea unui plan de a oferi Ucrainei un sprijin militar mai previzibil pe termen lung.

Kremlinul dorește ca Kievul să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Crimeei și să recunoască anexarea provinciilor ucrainene Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijie. Ucraina a refuzat categoric.

Conferința este co-organizată de ministerele bulgar și ucrainean de externe și al apărării, în parteneriat cu Centrul pentru strategii de apărare din Ucraina, și are ca scop consolidarea securității în regiunea Mării Negre.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut luni, 15 aprilie, la sediul MApN, o întrevedere cu ambasadoarea SUA în România,  Kathleen Kavalec, potrivit unui comunicat.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au abordat subiecte importante pe dimensiunea de apărare, precum situația actuală de securitate din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu, aspecte privind planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării.

Ministrul apărării naționale a mulțumit oficialului american pentru dialogul constant și coordonarea strânsă, aspecte esențiale într-un mediu de securitate aflat într-o continuă schimbare, care întăresc și mai mult Parteneriatul Strategic dintre cele două state.

În context, ministrul Tîlvăr a reiterat importanța prezenței trupelor SUA în România, complementară capabilităților de descurajare şi apărare ale NATO, apreciind profesionalismul forțelor americane.

„Aceste dislocări reprezintă încă o dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de regiunea Mării Negre, iar contribuția persistentă este fundamentală în descurajarea acțiunilor Federației Ruse în regiune”, a arătat ministrul apărării naționale.

De asemenea, ambii oficiali au concluzionat că oferirea unei asistențe internaționale multidimensionale continue este esențială pentru susținerea Ucrainei în efortul defensiv și pentru restabilirea ordinii și stabilității regionale și internaționale.

În finalul întrevederii, ambele părți au convenit continuarea dialogului în vederea dezvoltării priorităților comune în perspectiva Summit-ului NATO din luna iulie, de la Washington.

Ministrul britanic de externe, David Cameron, a îndemnat Israelul să acționeze „atât cu capul, cât și cu inima” și să nu escaladeze conflictul prin organizarea unui atac de vendetă împotriva Iranului, relatează The Guardian.

Comentariile sale au lăsat să se înțeleagă că Marea Britanie nu va lua parte la un atac asupra Iranului, dar va continua să apere Israelul dacă acesta va fi supus unui nou atac.

„Spunem că Israelul are dreptul să răspundă, dar nu susținem un atac de represalii. Există momente în care trebuie să fim inteligenți, dar și duri, în care trebuie să folosim atât capul, cât și inima”, a afirmat șeful diplomației britanice.

El a spus că Israelul are dreptul să răspundă, dar a sugerat că ostilitățile din weekend au fost o dublă înfrângere pentru Teheran. „Nu numai că atacul lor a fost un eșec aproape total, dar și restul lumii poate acum să vadă ce influență malignă au în regiune și să înțeleagă adevărata lor natură.”

De asemenea, președintele Emmanuel Macron a declarat luni că Franța va depune toate eforturile pentru a evita o „conflagrație” în Orientul Mijlociu, după un atacul „disproporționat” al Iranului asupra Israelului, pe care va încearcă sa-l convingă „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”.

Iranul a lansat peste 100 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, peste 30 de rachete de croazieră de atac terestru și peste 150 de drone de atac împotriva Israelului, a declarat un oficial militar american de rang înalt. Experții susțin că Israelul a reușit să neutralizeze majoritatea rachetelor și a dronelor.

Forțele americane au ajutat, de asemenea, distrugând „peste 80 de vehicule aeriene fără pilot de atac unidirecțional (OWA UAV) și cel puțin șase rachete balistice destinate să lovească Israelul din Iran și Yemen”, a declarat duminică Comandamentul Central al SUA pe X, fostul Twitter.