Connect with us

INTERNAȚIONAL

Crimeea, punct strategic al Rusiei împotriva sistemului antirachetă al NATO: Rusia vrea amplasarea unui radar de detectare a rachetelor din zona Mării Negre și Mediterană

Published

on

Ministerul Apărării din Rusia ia în calcul repunerea în funcțiune a unei stații radar de avertizare în cazul atacurilor cu rachete de tipul ‘Dnepr’ care exista încă din perioada sovietică lângă Sevastopol (Crimeea), relatează în ediția sa de marți semioficiosul Izvestia, citat de agenția de presă RIA Novosti în pagina sa electronică.

crimeeaRadarul, care va fi modernizat, va putea detecta lansări de rachete balistice, de croazieră și supersonice în zona mărilor Neagră și Mediterană pentru a ”asigura protecție teritoriului Rusiei pe flancurile sudic și sud-est”, a declarat pentru Izvestia o sursă din cadrul complexului militar-industrial de la Moscova, informează Agerpres.

Moscova invocă permanent că lansatoarele verticale de rachete Mk-41 (Aegis), amplasate la Deveselu, au fost folosite în trecut pentru lansarea de rachete cu rază medie de acțiune de pe nave militare americane. Acest tip de lansatoare ar fi fost utilizate de nave ale Forțelor navale americane pentru a lansa rachete de interceptare și rachete cu rază medie de acțiune de tip Tomahawk, potrivit Moscovei care acuză SUA că prin aceasta încalcă prevederile Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF), în conformitate cu declarații făcute de-a lungul timpul de mai mulți oficiali ruși, incheie sursa citată.

”Statele Unite respectă în întregime toate obligațiile sale ce decurg din Tratatul FNI. Sistemul antibalistic Aegis Ashore este creat pentru a lansa interceptori defensivi ce nu sunt echipați cu focoase de niciun fel. Aceste facilități din România și Polonia nu sunt echipate cu capabilități balistice terestre sau rachete de croazieră, nefiind incluse în tratatul FNI”, este cel mai recent răspuns pe care misiunea permanentă a SUA la NATO l-a formulat în vederea combaterii miturilor ce sunt diseminate din direcția Federației Ruse față de scopul și utilitatea sistemului de apărare al NATO împotriva rachetelor balistice.

Citiți și NATO și SUA contraatacă miturile Rusiei față de sistemul antirachetă din România și Polonia

Anunțul potrivit căruia ministerul Apărării de la Moscova își propune să reactiveze un radar de alertă împotriva unui atac cu rachete, survine într-un context incitat de coliziuni declarative și de contra-răspuns din partea Rusiei față de inaugurarea și certificarea sistemului Aegis Ashore de la Deveselu (faza a 2-a) și demararea construcției bazei de la Redzikowo, Polonia (faza a 3-a a scutului antirachetă). 

Rusia consideră că aceste capabilități reprezintă amenințări la adresa securității sale naționale, iar Vladimir Putin a precizat că oricând facilitățile americane din România și Polonia pot fi echipate ofensiv și că țara sa are datoria să se adapteze acestor provocări. Mai mult, drept consecință a sistemelor antibalistice dezvoltate în flancul estic al NATO, Rusia urmează să dezvolte noi rachete intercontinentale.

Destinația strategică a radarului pe care Rusia ar urma să îl repună în funcțiune arată importanța pe care Moscova o acordă Mării Negre, regiune pe care NATO o consideră ”de importanță strategică” și față de care va decide la summitul de la Varșovia noi acțiuni, dezbătând inclusiv posibilitatea unei flote aliate a statelor riverane. Mai mult, radarul rusesc ar urma să dețină capacitate de monitorizare și asupra zonei Mării Mediterane, acolo unde flota NATO, inclusiv prin prezență americană, își desfășoară importante exerciții militare.

Urmăriți și VIDEO Scutul de la Deveselu a devenit operațional. Cum va funcționa cel mai modern sistem de apărare din Europa și găzduit de România

Totodată, potrivit Forțelor navale americane din Europa și Africa, sistemul Aegis Ashore este un amplasament terestru dezvoltat prin componente utilizate în marina militară cu care sunt echipate distrugătoarele și crucișătoarele, creat pentru apărarea aliaților europeni din NATO și a trupelor americane trimise în regiune, împotriva amenințărilor balistice actuale și potențiale din afara spațiului euro-atlantic.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Bogdan Aurescu a transmis, la reuniunea anuală a ambasadorilor R. Moldova, sprijinul deplin al României pentru reformele necesare în vederea aderării la UE

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis, în calitate de invitat special al ministrului afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, un mesaj în cadrul Reuniunii Anuale a ambasadorilor Republicii Moldova, care s-a desfășurat în perioada 18-19 august 2022, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În mesajul său, ministrul Bogdan Aurescu a transmis sprijinul deplin și multidimensional al României pentru Republica Moldova și pentru cetățenii Moldovei, în special pentru reformele necesare în vederea aderării la Uniunea Europeană, precum și în vederea depășirii provocărilor cu care țara se confruntă ca urmare a impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Șeful diplomației române a felicitat autoritățile și diplomații din R. Moldova pentru demersurile vizând obiectivele de integrare europeană a Republicii Moldova și pentru reușita istorică de a obține statutul de stat candidat pentru aderarea la UE, precum și pentru eforturile de consolidare a rezilienței, de gestionare a provocărilor și dificultăților curente și de reformă de ansamblu a statului. A evidențiat că România sprijină în totalitate aceste acțiuni, în special integrarea în familia europeană, care reprezintă un obiectiv strategic de politică externă și pentru România.

În context, a punctat sprijinul consecvent și îndelungat al țării noastre, atât la nivel european, cât și în interacțiunile bilaterale, pentru integrarea în Uniunea Europeană a statului vecin, asigurând că România va fi în continuare un partener foarte activ și dedicat acestui obiectiv comun.

România este cel mai important susținător al aderării țării noastre la Uniunea Europeană, a afirmat vineri ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, în contextul participării ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la runiunea ambasadorilor Republicii Moldova, găzduită de către MAEIE în perioada 18 – 19 august.

Integrarea europeană trebuie să fie un dosar permanent și o preocupare zilnică a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, a afirmat joi Maia Sandu, în alocuțiunea sa către ambasadorii peste hotare ai Republicii Moldova.

Totodată, ministrul român a reamintit sprijinul multidimensional oferit de România statului vecin, inclusiv prin lansarea, alături de miniștrii de externe german și francez, la 5 aprilie 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

De asemenea, Bogdan Aurescu a evidențiat rezultatele Conferinței ministeriale a Platformei pentru Republica Moldova pe care a găzduit-o la București, la 15 iulie 2022, care a avut rezultate foarte bune și a marcat transformarea Platformei de Sprijin într-un instrument interguvernamental solid, menit să ajute Republica Moldova în a face față provocărilor curente și viitoare, precum și crearea, în marja acestui mecanism, a celui de-al șaselea grup de lucru tematic dedicat reformei administrației publice și administrării finanțelor publice, o zonă prioritară de reformă pentru Republica Moldova, inclusiv în planul agendei europene.

Bogdan Aurescu a salutat, totodată, dinamica excelentă a dialogului și cooperării între România și Republica Moldova, la toate nivelurile în ultimul an. A amintit, în context, rezultatele consultărilor la nivel de Președinte, Premier, precum și cele care au urmat Ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova (de la 11 februarie) și Ședinței comune a celor două Legislative (din 18 iunie a.c.), desfășurate la Chișinău. Ministrul român a evidențiat astfel că discuțiile aplicate la nivel înalt au generat soluții de substanță, transpuse în practică printr-un dialog intens, permanent, la nivelul tuturor structurilor guvernamentale.

De asemenea, demnitarul român a amintit agenda de cooperare cuprinzătoare și ambițioasă în plan sectorial, asumată prin Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, pe care a semnat-o la București, la 23 noiembrie 2021, împreună cu omologul său.

Ministrul a evidențiat, în mesajul adresat diplomaților din Republica Moldova, și atenția specială acordată de România implementării proiectelor strategice bilaterale, mai ales interconectările din domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii.

A precizat, totodată, că implementarea Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, care a intrat în vigoare la 12 mai, a fost demarată prin patru proiecte ample primite recent de la autoritățile R. Moldova (vizând investiții în infrastructura de apă și canalizare, în achiziția de autobuze școlare, în dotarea de laboratoare școlare, precum și în domeniul mass-media). A menționat totodată sprijinul bugetar direct din partea României de 10 milioane de euro, anunțat în cadrul Platformei de Sprijin, menit să sprijine Republica Moldova în depășirea crizelor dificile cu care se confruntă.

În context, a amintit și fondurile de asistență oficială pentru dezvoltare acordate de România pentru implementarea de proiecte în domenii importante pentru procesul de reforme din Republica Moldova, printre care modernizarea serviciilor consulare ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, pregătirea diplomaților din Republica Moldova prin cursuri organizate de Institutul Diplomatic Român.

În încheiere, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat aprecierea pentru toată activitatea diplomaților Republicii Moldova caracterizată prin curaj, viziune și tenacitate, și a dat asigurări cu privire la continuarea sprijinului consecvent, de încredere și solid al diplomației române pentru susținerea obiectivelor ambițioase de reformă și de avansare ireversibilă a parcursului european al Republicii Moldova. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Directorul Transgaz: Dacă R. Moldova rămâne fără gaze, România o va ajuta. Într-o oră, gazele ajung la Chișinău

Published

on

© Transgaz

Dacă Republica Moldova s-ar confrunta cu lipsa de gaze naturale, o oră ar fi de ajuns ca problema să fie rezolvată, dacă Chișinăul va cere ajutorul Bucureștiului, a afirmat joi directorul Transgaz România, Ion Sterian.

Întrebat într-un interviu pentru Europa Liberă, dacă România ar putea să ajute R. Moldova, în caz că ar avea nevoie de gaze, Ion Sterian a răspuns: “Bineînțeles!”.

“Am construit și gazoductul Ungheni – Chișinău, e funcțional de anul trecut. Suntem pregătiți oricând, e o chestiune de o oră de când se cer gazele, până când ajung la Chișinău”, a asigurat directorul Transgaz.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a devenit pe deplin funcțional la începutul lunii octombrie 2021, amintește portalul deschide.md.

Republica Moldova a primit atunci o anumită cantitate de gaz din România pentru a menține presiunea necesară în sistem.

Cu o lungime de circa 150 km dintre care 110 km pe teritoriul Republicii Moldova, gazoductul interconectează rețelele de gaze din România și Republica Moldova, asigurând statului acces la piața energetică europeană.

În martie anul acesta, ministrul de externe al României, Bogdan Aurescu, anunța că România este dispusă să participe la securitatea energetică a R. Moldova prin construirea unui depozit de gaze pe teritoriul României.

Luna trecută, când s-a aflat în vizită în România, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova are ”nevoie de soluții pentru securitatea energetică”, motiv pentru care dorește să cumpere ”gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât mai curând”.

Continue Reading

SUA

Statele Unite vor livra gratis Republicii Cehe opt elicoptere militare Bell

Published

on

FOTO: bellhelicopter.com

SUA vor livra gratis Republicii Cehe opt elicoptere militare Bell, a anunţat ambasada Statelor Unite la Praga, ministrul ceh al apărării considerând că aceasta este o recunoaştere a ajutorului ceh pentru Ucraina, transmite vineri Reuters, citat de Agerpres.

Astfel, Republica Cehă va primi 6 elicoptere de atac Viper AH-1Z şi două elicoptere utilitare Venom UH-1Y.

Cehia doreşte să-şi modernizeze rapid armata, înlocuind echipamente din dotare care datează din perioada sovietică, inclusiv elicoptere.

„Se vede că poziţia noastră clară şi neclintită de la începerea invaziei ruse în Ucraina este răsplătită. Nu doar că am obţinut respectul aliaţilor noştri ca urmare a eforturilor noastre de a ajuta Ucraina, dar am primit şi sprijinul lor pentru modernizarea armatei noastre”, a declarat ministrul apărării ceh Jana Cernohova pentru cotidianul Hospodarske Noviny.

Citiți și: SUA pregătesc un nou ajutor militar de aproximativ 800 milioane de dolari pentru Ucraina

La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending