“Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Vizita președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles pentru întrevederi la nivel înalt la Comisia Europeană, la Consiliul European și la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană și cea care conduce instituțiile importante ale UE, reprezintă și a treia întâlnire bilaterală a șefului statului cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. O precizare care pare să indice o contabilitate de parcurs și care poate părea puțin în trei ani și câteva luni de când cei doi lideri sunt în funcție.

Foto: Administrația Prezidențială

Deși pe parcursul acestor ani din mandatele lor numărul întrevederilor oficiale între președintele României și cel al Comisiei Europene au fost doar două, ele sunt conturate de o importanță aparte. Prima întrevedere Iohannis-Juncker a avut loc la sediul Comisiei Europene în ianuarie 2015 la câteva săptămâni după instalarea celui dintâi la Palatul Cotroceni, aceasta fiind și prima vizită externă întreprinsă de președintele român după preluarea funcției. Se spune că prima vizită externă e cea care anunță direcția unei administrații politice. Cea de-a doua relevă și caracteristica unei relații mai apropiate decât cea tipică de colaborare instituțională, președintele Comisiei Europene, fiind invitatul lui Klaus Iohannis la București cu ocazia Zilei Europei de anul trecut, an în care România a aniversat un deceniu de apartenență la Uniunea Europeană. Calitatea în care Jean-Claude Juncker a fost invitat atunci la București, inclusiv pentru a se adresa Parlamentului României, era una dublă: cea de președinte al Comisiei Europene care urmează să colaboreze cu prima președinție a României la Consiliul Uniunii Europene și cea de fost prim-ministru al Luxemburgului care la 25 aprilie 2005 găzduia și semna în numele Uniunii Europene tratatul de aderare a României la UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

Însă, relația dintre fostul primar al Sibiului și fostul premier luxemburghez a debutat printr-o afiliere culturală și simbolică în anul 2007 când orașele Sibiu și Luxemburg au deținut împreună titlul de Capitală Culturală Europeană. O etapă culturală care își culege dividendele și în prezent, întrucât Sibiul, la propunerea lui Jean-Claude Juncker în discursul privind Starea Uniunii, va găzdui primul summit al liderilor UE după data de 29 martie 2019 când este prognozată ieșirea Marii Britanii din Uniunii. Ulterior, croită pe argumentația Agendei strategice a liderilor europeni, data summit-ului de la Sibiu a fost mutată pe 9 mai 2019, atașând o încărcătură suplimentară și strategică  momentului: atunci va avea loc primul summit din istorie al șefilor de stat sau de guvern chiar de Ziua Europei în care liderii vor adopta agenda strategică pentru perioada 2019-2014 când Uniunea va avea un nou Parlament European și o nouă Comisie Europeană.

Întâlnirea care va avea loc mâine precedă prima prezență a președintelui României la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni, forul decizional al Comisiei Europene, precum și întruniri bilaterale cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu cel al Partidului Popular European, Joseph Daul. Ca un detaliu complementar de culoare politică: toate întrunirile bilaterale ale președintelui la Bruxelles vor fi cu lideri parteneri din aceeași familie politică – PPE.

De pe agenda discuțiilor furnizată de către Administrația Prezidențială nu lipsesc președinția României la Consiliul UE, viitorul cadru financiar multianual, Uniunea economică și monetară și teme care derivă din primul mandat al administrației politice românești la cârma Consiliului. Pe de altă parte, o temă distinctă și cu o greutate diferită este reprezentată de modificarea legilor justiției de către Parlamentul României, un subiect pe care executivul european și puterea legislativă de la București îl dispută la nivel mediatic de aproape săptămână.

Această situație și instalarea celui de-al treilea guvern social-democrat din ultimul an pare să îi întărească lui Iohannis atât poziția de liant între Uniunea Europeană și România instituțională, cât și cea de interlocutor al partenerilor europeni pe tema viitorului Europei prin prisma rolului instituțional jucat de către România și a evoluției sale politice. Situația nu este una neobișnuită ținând cont că președintele are atribuții în materie de politică externă și este cel care reprezintă România la reuniunile Consiliului European, însă titularul unei președinții la Consiliul Uniunii Europene este guvernul fiecărui stat membru care exercită această atribuție. Or, alegerea lui Jean-Claude Juncker de a-l invita pe Klaus Iohannis să se adreseze Colegiului comisarilor, inclusiv pe tematica președinției și privind summitul informal de la Sibiu privind viitorul Europei, este un argument în plus că relația dintre cei doi are un caracter aparte.

Mai mult, în ecuația întâietății pentru putere politică la nivel european, România are o poziție specială. În vreme ce puterea legislativă și o parte a puterii executive este reprezentată de către social-democrați, cealaltă latură executivă, a președintelui, înclină balanța spre centru-dreapta.

FOTO: Administrația Prezidențială

Dincolo de cele trei întrevederi bilaterale (punând-o la socoteală și pe cea de miercuri), Iohannis și Juncker au mai purtat discuții bilaterale și la summit-urile liderilor PPE sau la Congresul PPE de la Malta. Deși președintele României nu este o prezență obișnuită la summit-urile popularilor europeni, el se prezintă în acest moment ca fiind unul dintre mai stabili și bine poziționați lideri naționali afiliați PPE. În timp ce cancelarul german Angela Merkel se străduiește să își salveze viitorul politic și să revină în tranșeele avansării integrării europene, premierul spaniol Mariano Rajoy se confruntă cu provocarea secesionistă catalană, iar prim-ministru maghiar Viktor Orban nu se încadrează în tiparul partenerului pe care te poți bizui necondiționat, președintele român Klaus Iohannis sau premierul irlandez Leo Varadkar sunt purtătorii discursului orientat către o Uniune Europeană puternică.

Un detaliu interesant la fel de important este acela că reprezentarea în Consiliul European îl poziționează pe Iohannis drept al treilea lider național din familia popularilor europeni care își reprezintă țara în summitul șefilor de stat sau guvern. În condițiile problemelor politice pe care le întâmpină cei care îl devansează pe Klaus Iohannis în această formulă – Angela Merkel și Mariano Rajoy – este evident interesul din pledoaria lui Jean-Claude Juncker pentru o astfel de relație. Mai ales în condițiile în care poziția specială a României invocată anterior plasează țara noastră: în vreme ce la nivelul Consiliului European, România este a treia forță națională din PPE după Germania și Spania, la nivelul Consiliului UE și al puterii legislative naționale este a doua forță europeană de centru stânga, devansată doar de Italia. Aceste precizări, dublate de cadrul mai larg al întâlnirii europenilor cu democraților din 2019 – alegerile europene – și de adoptarea, la Sibiu, unei agende a UE pentru anii 2019-2024, pot determina o importanță particulară în cazul României și a liderilor care o reprezintă.

Învelită poate prea excesiv în importanta discuție privind justiția, cu bifurcațiile sale inevitabile spre riscul precedentului numit ”Polonia și articolul 7” sau legarea accesării fondurilor europene de criteriile statului de drept, vizita președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles și întrevederile sale cu liderii europeni, inclusiv prin agenda discuțiilor, sunt mult mai mult despre viitor, decât despre prezent. Un viitor, însă, care va deveni prezent curând

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *