CSAT a aprobat participarea României la Cooperarea Structurată Permanentă din domeniul apărării europene și la un set inițial de 10 proiecte

Consiliul Suprem de Apărare a Țării condus de președintele Klaus Iohannis a aprobat marți participarea României la cooperarea structurată permanentă (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene, în cadrul căreia țara noastră  își va exprima intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare.

FOTO: Administrația Prezidențială

”PESCO va reprezenta o formă intensificată de cooperare pe dimensiunea Politicii de Securitate și Apărare Comună, în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare la nivel european, oferind posibilitatea ca statele membre, care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităților militare și doresc să își asume angajamente suplimentare, să realizeze între ele o cooperare structurată”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

”România își va exprima intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare”, mai precizează sursa citată, care amintește că printre decizile CSAT de astăzi se află și niște măsuri pentru eficientizarea înzestrării Armatei României și creșterea implicării industriei naționale de apărare referitoare la procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare cu transportorul blindat pentru trupe 8×8.

FOTO: Administrația Prezidențială

”Astfel, se vor crea premisele pentru consolidarea și dezvoltarea în țara noastră a unei capabilități industriale care să producă nu doar transportoare blindate 8×8 și derivate ale acestui program, ci să execute și lucrările de mentenanță a produselor pe durata de viață a acestora”, a motivat CSAT.

Întrunirea CSAT pe subiectul PESCO a avut loc atât în contextul Consiliului European din 19-20 octombrie care va avea pe agenda sa și chestiuni de securitate și apărare, cât și în condițiile în care președintele Klaus Iohannis a utilizat prilejul întrevederilor de săptămâna trecută – cu secretarul general al NATO și în plenul Adunării Parlamentare a NATO – pentru a transmite că întărirea parteneriatului NATO-Uniunea Europeană este o prioritate și pentru a preciza că în viziunea României nu se pune problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO. Mai mult, la finalul săptămânii trecute, președintele Klaus Iohannis l-a primit la București pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, întrevedere ce a avut loc în contextul pregătirii summitului liderilor europeni amintit anterior.

FOTO: European Parliament

Ce este PESCO?

PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

De altfel, ședința CSAT privind implicarea României la nivelul PESCO și reuniunea Consiliului European au în vedere acordul convenit de Șefii de stat sau de guvern la summitul UE din 22 iunie privind lansarea Cooperării Structurate Permanente.

”Pentru a consolida securitatea și apărarea Europei în mediul geopolitic provocator de astăzi și pentru a contribui la atingerea nivelului de ambiție al UE exprimat în Strategia Globală a UE, Consiliul European este de acord cu necesitatea lansării unei cooperări structurate permanente ambițioase și incluzive”, se arată în concluziile adoptate de liderii UE la Consiliul European de vară (Citiți și UE a trezit ”frumoasa adormită”: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au decis lansarea cooperării aprofundate în materie de securitate și apărare).

Discuțiile privind avansarea cooperării în domeniul apărării europene din cadrul reuniunii Consiliului European de săptămâna viitoare vor avea loc și în contextul ”inițiativei pentru Europa” lansată de președintele francez, Emmanuel Macron, în cadrul căreia acesta a precizat că “la începutul următorului deceniu, Europa trebuie să aibă o forță comună de intervenție, un buget comun pentru apărare și o filosofie comună de acțiune”.

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză aparte la reuniunea Consiliului European prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *