Cu ce agendă rămâne România după vizita președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Anunțată public în siajul lăsat de disputa de la distanță între Comisia Europeană și liderii Parlamentului României pe tema legilor justiției, vizita președintelui Klaus Iohannis la Colegiul comisarilor europeni, pregătită la nivel diplomatic de mai bine de o lună, a intrat într-o oarecare măsură într-un joc al prizonieratului pe tema statului de drept și a independenței justiției. Fiecare decupaj de pe agenda internă și europeană a României a contribuit la crearea unei captivități raționale, dar și cu puține exagerări, în jurul temelor justiției.

FOTO: Administrația Prezidențială

Precedentul numit ”Polonia și articolul 7” și freamătul față de un posibil cuplaj pe filieră procedurală cu Varșovia, zgomotul de fond produs de statement-ul politic al introducerii unei definiții a statului de drept în negocierile pentru viitorul buget european multianual, mesajele de felicitare către noul premier de la București ale lui Jean-Claude Juncker și Donald Tusk îmbrăcată în formule sacre de tipul ”statul de drept și ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupției rămân cruciale” și ”România nu ar fi completă fără ancora valorilor UE, dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare privind situația justiției din România sau studiul lansat în Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European privind ideea înlocuirii MCV cu un mecanism mai puternic și intern. Toate acestea s-au transformat în combustibil pentru ca discuțiile președintelui de la Bruxelles privind tema justiției să dea tonul rezultatelor.

Există viață și dincolo de aceste discuții importante pe care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a sintetizat într-un răspuns la o întrebare primită din partea presei, subliniind că la Bruxelles nu se vorbește în niciun caz despre activarea articolului 7 în cazul României. Ascultând răspunsul lui, logica dezvăluită mă duce cu gândul la o diferență: în Polonia, vocea puterii este de o singură culoare politică, în vreme ce România este a doua cea mai mare țară din UE cu guvern social-democrat și a treia cea mai mare țară din UE reprezentată de un lider al popularilor europeni în Consiliul European. Sub același apanaj, dar mai larg, și președintele Klaus Iohannis a exclus o corelare a acordării fondurilor europene de criteriile statului de drept. Aceste declarații ale celor doi rămân, evident, în rândul consemnărilor acestei vizite importante.

În spatele ușilor în care s-au purtat convorbirile bilaterale cu Juncker, Tusk sau Daul și cele multilaterale la nivel de Colegiu al comisarilor, accentul a fost pus cel puțin în egală măsură pe teme care vizează România dar din altă optică: cea a angajamentului pentru viitorul Europei prin prisma președinției pe care o va prelua la 1 ianuarie 2019 și căreia îi sunt atașate dosare cu o greutate de talia crizei migrației, a datoriilor grecești sau a depășirii eșecului Tratatului Constituțional din anul 2005.

FOTO: Administrația Prezidențială

Agenda cu care România rămâne după această vizită a președintelui Klaus Iohannis are în componența sa protejarea statului de drept și asigurarea caracterului imuabil al progreselor în lupta împotriva corupției, dar cu aceeași importantă este și pregătirea președinției Consiliului Uniunii Europene. Și acest lucru nu doar pentru că trebuie să visăm dosarele pe care le gestionăm și pentru că trebuie să fim maeștrii consensului între guvernele țărilor UE și în relația cu Parlamentul și cu Comisia, ci și întrucât avem interese strategică pe agenda europeană sub auspiciile căreia vom juca. Și fiindcă aceasta este și prima președinție românească la Consiliului UE, ea reprezintă totodată și prima perioadă în care România va trebui să joace concomitent rolul instituțional conferit de atribuțiile președinției și cel al intereselor sale europene.

Întreaga paletă de subiecte abordate de Klaus Iohannis cu oficialii europeni capătă o importanță pentru România, alta decât cea tradițională, datorită acestei președinții. Uniunea economică și monetară (a.k.a – adoptarea monedei euro), Cadrul financiar multianual în contextul Brexit și al celorlalte provocări sau alegerile europene din mai 2019 și ramificațiile politice care derivă de aici – Spitzenkandidaten, liste transnaționale, agenda strategică 2019-2024 – sunt în egală măsură esențiale pentru viitorul Europei. Fraza introdusă de președintele Klaus Iohannis în discurs referitoare la ”sprijinul Comisiei Europene” pentru președinția română nu este doar un gest de curtoazie și recunoștință pentru sprijinul experților europeni, ci ea relevă nevoia ca această președinție să fie una de succes pentru viitorul Uniunii Europene. Temele justiției și a statului de drept sunt esențiale pentru o Românie ancorată în valorile europene, în timp ce celelalte sunt esențiale pentru o Europă din care face parte și România și care își dorește să se desprindă de crizele trecutului și să păstreze traiectoria pentru ieșirea sa în larg.

Inserez aici o observație: succesiunea de expuneri din discursul președintelui Klaus Iohannis ulterior întâlnirii cu comisarii europeni echivalează cu prima înfățișare la nivel înalt a ambițiilor președinției României la Consiliul UE. Observația este justificată în contextul în care ”titularul” unei președinții rotative este Guvernul. În loc să ne grăbim să anticipăm acest lucru ca pe o dispută, am putea să încercăm să o tratăm ca pe o dovadă că președinția României la Consiliul UE ar putea fi rezultatul unei situații în care cooperarea politică internă înfrânge apetitul pentru subminarea intereselor europene ale țării.

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Zi importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis, 5 ore de întrevederi cu 30 de oficiali europeni pe teme esențiale pentru viitorul UE și al României, inclusiv legile justiției și banii europeni

Citiți și Jean-Claude Juncker: Nu vorbim în niciun caz de activarea articolului 7 în cazul României, suntem prieteni

Citiți și Klaus Iohannis, despre pregătirea Președinției Consiliului UE: Mulțumesc președintelui Juncker pentru sprijin. Vom avea de negociat dosare complicate

Citiți și Klaus Iohannis exclude opțiunea suspendării fondurilor UE pe criteriul statului de drept: În tratate nu este prevăzut, iar în România statul de drept funcționează

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj alături de Jean-Claude Juncker de la Bruxelles: Independența justiției românești este intangibilă

Citiți și Opțiunea lui Klaus Iohannis pentru alegerile europene din 2019, desfășurate în timpul președinției române la Consiliul UE: Modelul unui candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene trebuie continuat

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

Citiți și “Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

 

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *