Cum am trăi dacă România nu s-ar mai împrumuta deloc?

România ar putea ajunge să adopte principiul „bugetului echilibrat” chiar din 2013. Ţări ca Spania sau Italia au făcut-o deja, scrie romanialibera.ro.

România ar putea avea, chiar din 2013, un buget echilibrat, ceea ce înseamnă un deficit bugetar foarte apropiat de zero sau chiar un excedent. Primul pas este deficitul bugetar ambiţios pentru anul viitor, care se va situa chiar sub limita „tradiţională” impusă prin Tratatul de la Maastricht: 3% din PIB.

Care sunt riscurile?

România este antrenată, cu sau fără voie, într-o situaţie similară. Gradul de risc este la un nivel asemănător cu cel din Italia sau Spania, iar în dintre statele nou-intrate în UE este depăşită doar de Ungaria. În cazul unei serii de colapsuri ale finanţelor publice, România este printre primele piese aliniate în domino.

Avantajul datoriei publice reduse nu este suficient, pentru că ritmul de creştere este printre cele mai mari din Europa, depăşit doar de Irlanda, care a cheltuit o treime din PIB doar pentru salvarea băncilor. Pentru cele 40% datorie publică, România cheltuie deja în fiecare an 2% cu dobânzile, nivel cu care egalează SUA sau Belgia, ţări cu datorie de 100% din PIB, dar dobânzi mult mai mici.

Însăşi refinanţarea creditelor vechi devine o problemă, în condiţiile în care sprijinul direct al FMI a dispărut, iar Trezoreria trebuie să se împrumute la dobânzile pieţei.

Anul viitor, România caută 13 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde merg la refinanţarea creditelor vechi, iar alte trei pentru finanţarea deficitului curent. Ca urmare a creşterii datoriei totale şi a dobânzilor medii, costul cu dobânzile va creşte în scurt timp la 3% din PIB, adică o zecime din buget.

Ce se taie?

Reducerea deficitului la zero ar presupune menţinerea regimului de austeritate cel puţin până în 2013 şi, probabil, desfiinţarea unor întregi categorii bugetare. Primele posibile victime sunt subvenţiile şi ajutoarele economice acordate întreprinderilor cu pierderi sub formă de majorări de capital sau ştergeri de datorii. Următoarele pe listă sunt o bună parte din birocraţia statului şi investiţiile care pot fi realizate din fonduri private. De asemenea, ajustări substanţiale sunt posibile şi la nivelul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.

Guvernul are şi o marjă bună de reglaj fin al cheltuielilor, după ce acestea au continuat să crească în criză. În primele nouă luni ale lui 2011, cheltuielile bugetare erau cu peste 14% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2008, în timp ce veniturile crescuseră cu mai puţin de 10%. Cheltuielile cu personalul sunt cu 16% mai mari, chiar şi după tăierile din 2010, iar cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt la acelaşi nivel ca înainte de criză.

Articolul integral poate fi accesat aici.

Autor:Lucian Davidescu
Sursa foto: clujnapoca.olx.ro

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

17 − thirteen =