Connect with us

CONSILIUL UE

Cum încearcă Bulgaria să obțină mai multe fonduri europene post-2020: Posibilitatea de a intra în zona euro și creșterea noastră economică se datorează politicii de coeziune

Published

on

Bulgaria va insista în cadrul președinției sale la Consiliul UE pentru importanța crucială a politicii de coeziune, argumentând că finanțarea prin intermediul acestei politici a permis Sofiei să își consolideze economia și să se pregătească pentru aderarea la zona euro.

FOTO: EU2018BG

Creșterea economică la noi este de 4%, iar rata șomajului de 6%. Avem un deficit bugetar de 0% și o rezervă monetară foarte mare. Bulgaria dorește să intre în zona euro, suntem în așa-numita ante-cameră a zonei euro în momentul de față. Ce am reușit să obținem până acum prin competitivitatea economiei noastre, prin investițiile în infrastructură, educație, mediu și transporturi s-a reușit datorită finanțării din politica de coeziune”, a spus Boiko Borissov în plenul Parlamentului European, prezentând prioritățile președinției bulgare la Consiliul UE.

De altfel, guvernul bulgar, format din partidul conservator GERB al premierului Boiko Borisov şi, pentru prima dată, dintr-un grup de formaţiuni de extremă-dreapta, a marcat preluarea preşedinţiei UE prin anunţarea accelerării eforturilor de a adopta moneda euro.

Șeful guvernului de la Sofia a arătat că, în acest context, Bulgaria va trata pregătirea viitorului cadru financiar multianual drept o prioritate a președinției sale, în condițiile în care Comisia Europeană urmează să vină cu o propunere de buget multianual post-2020 în luna mai.

”Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune sunt, de asemenea, de importanță crucială”, a arătat premierul bulgar, o poziție pe care a exprimat-o și șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu cu ocazia lansării președinției bulgare la București.

Citiți și Bulgaria deschide era spre o nouă extindere a UE. Din plenul Parlamentului European, premierul bulgar anunță: Este momentul să transmitem Balcanilor de Vest că au o perspectiva europeană 

Comisia Europeană și-a propus ca negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual să se încheie până la alegerile europene din mai-iunie 2019, ceea ce indică faptul că în următoarele 12 luni, în timpul președințiilor austriacă și română la Consiliul UE vor trebui finalizate aceste, unele care să corespundă ambițiilor strategice ale Uniunii Europene.

Atât președintele Comisiei Europene, cât și comisarul european pentru buget au transmis că noul buget va trebui să acopere lipsa contribuției Marii Britanii în contextul Brexit, una cifrată la aproximativ 12-13 miliarde de euro. În timp ce comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, a propus deja o creștere a contribuțiilor țărilor UE-27 cu aproape 16 miliarde de euro pentru a suplini această pierdere, șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut un apel sugestiv la țările membre, spunând că ”Europa merită mai mult decât echivalentul unei cești de cafea pe zi”.

Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de viitor CFM, ce urmează a fi lansată în luna mai 2018, se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună cu scopul modernizării lor.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Miniștrii statelor membre din sectorul sănătății, muncii și politicii sociale se reunesc astăzi, 15 iunie, în cadrul Consiliului EPSCO, ce are loc la Luxemburg. Astăzi, oficialii europeni vor dezbate rolul „consolidat” al Agenției Europene pentru Medicamente, situația epidemiologică din UE și accesul la medicamente și dispozitive medicale.

Miniștrii vor încerca să adopte o poziție a Consiliului privind normele de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente în pregătirea și gestionarea crizelor în ceea ce privește medicamentele și dispozitivele medicale. De asemenea, miniștrii vor evalua progresele înregistrate cu privire la propunerile de revizuire a regulamentului de înființare a Centrului european de prevenire și control al bolilor și la amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate, potrivit comunicatului oficial. 

Accesul la medicamente și dispozitive medicale

Se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat Garanția europeană pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au adoptat luni o recomandare de instituire a Garanției europene pentru copii.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene urmărește să prevină și să combată excluziunea socială a copiilor aflați în dificultate prin garantarea accesului la un set de servicii-cheie, contribuind astfel la respectarea drepturilor acestora prin combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea egalității de șanse.

Recomandarea îndeamnă statele membre să asigure accesul efectiv și gratuit la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și activități școlare, la cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală și la asistență medicală, precum și accesul efectiv la o alimentație sănătoasă și la o locuință adecvată.

”Copiii sunt viitorul nostru. Planul de acțiune al drepturilor sociale a stabilit un obiectiv ambițios de reducere cu cinci milioane, până în 2030, a numărului de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar acest obiectiv a fost consolidat la Summitul social de la Porto. Garanția europeană pentru copii reprezintă un pas important în direcția atingerii acestui obiectiv. Avem nevoie de o acțiune concertată pentru a ne asigura că abordăm problema dezavantajelor și a excluziunii în primii ani de viață ai copiilor noștri, pentru a le garanta un viitor mai bun în viața de adult”, a transmis ministrul portughez al muncii, solidarității și securității sociale, Ana Mendes Godinho.

Aproape 18 milioane de copii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar criza COVID-19 va accentua inegalitățile existente.

Recomandarea adoptată de Consiliul UE stabilește o serie de măsuri precum:

  • crearea unui cadru politic pentru a aborda excluziunea socială a copiilor;
  • identificarea și eliminarea barierelor financiare și nefinanciare din calea participării la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, la educație și la activitățile școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală;
  • asigurarea furnizării de materiale educaționale, inclusiv instrumente educaționale digitale, cărți, uniforme și orice articole vestimentare necesare;
  • asigurarea transportului către unitățile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de învățământ;
  • asigurarea accesului egal și incluziv la activitățile școlare, inclusiv participarea la excursii școlare și la activități sportive, de agrement și culturale;
  • punerea în aplicare a unor programe accesibile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, destinate copiilor aflați în dificultate și familiilor acestora;
  • asigurarea accesului la asistență socială pentru copiii aflați în dificultate și pentru familiile acestora.

Garanția europeană pentru copii este primul instrument de politică la nivelul UE care vizează combaterea dezavantajelor și a excluziunii în copilărie, care duc adesea la dezavantaje în viața adultă. Garanția pentru copii pune în practică principiul 11 din Pilonul european al drepturilor sociale privind îngrijirea și sprijinirea copiilor. Acest pilon reprezintă strategia UE de construire a unei Europe sociale echitabile și favorabile incluziunii.

Recomandarea stipulează că statele membre ar trebui să desemneze un coordonator național al Garanției pentru copii care să coordoneze și să prezinte Comisiei, în termen de nouă luni de la adoptarea recomandării, un plan de acțiune care să acopere perioada până în 2030. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei, la fiecare doi ani, un raport despre progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări.

Comisia Europeană are sarcina de a analiza progresele înregistrate și de a prezenta un raport Consiliului la cinci ani de la adoptarea regulamentului.

Comisia Europeana a prezentat la 24 martie prima Strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, precum și o propunere de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii, în vederea promovării egalității de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Strategia UE: șase domenii tematice și măsurile propuse

  1. Copiii ca agenți ai schimbării în viața democratică: Comisia propune un pachet de măsuri în acest sens – de la redactarea de texte legislative pe înțelesul copiilor la organizarea de consultări cu copiii în contextul Conferinței privind viitorul Europei și al punerii în aplicare a Pactului climatic și a Pactului verde. Statele membre ar trebui, la rândul lor, să creeze condiții favorabile participării copiilor la viața civică și democratică.
  2. Dreptul copiilor de a-și valorifica pe deplin potențialul, indiferent de mediul social din care provin: pentru a combate sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, Comisia dorește să instituie o garanție europeană pentru copii. De asemenea, Comisia va aborda, de exemplu, problema sănătății mentale a copiilor și va contribui la sprijinirea introducerii unei alimentații sănătoase și durabile în școlile din UE. Comisia își va fixa drept obiectiv îmbunătățirea standardelor în materie de educație și îngrijire timpurie la nivelul UE și construirea unui sistem de educație incluziv și de calitate.
  3. Dreptul copiilor de a duce o viață ferită de violență: Comisia va propune acte legislative menite să combată violența bazată pe gen și violența domestică și va prezenta recomandări pentru a împiedica practicile vătămătoare împotriva femeilor și a fetelor. Statele membre sunt invitate să creeze sisteme integrate de protecție a copilului și să îmbunătățească funcționarea acestora și eficacitatea măsurilor naționale de combatere a violenței în școli, precum și să adopte acte legislative naționale care să interzică pedepsele corporale, indiferent de situație.
  4. Dreptul copiilor la o justiție care este în interesul lor, indiferent dacă sunt victime, martori, suspecți, acuzați de săvârșirea unei infracțiuni sau părți în cadrul unei proceduri judiciare. Comisia va contribui, de exemplu, la organizarea de cursuri judiciare specializate și va colabora cu Consiliul Europei pentru a pune în aplicare Orientările din 2010 privind justiția în interesul copilului, statele membre fiind invitate, de exemplu, să sprijine acțiunile de formare și să propună soluții alternative convingătoare la acțiunile judiciare, cum ar fi alternativele la luarea în custodie publică sau medierea în cauzele civile.
  5. Dreptul copiilor de a naviga în condiții de siguranță în mediul digital și de a profita de oportunitățile oferite de acesta: Comisia va prezenta o variantă actualizată a Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii, iar prin propunerea sa de Act legislativ privind serviciile digitale urmărește să garanteze o experiență online sigură pentru toți utilizatorii. Comisia invită statele membre să transpună în mod eficace normele referitoare la protecția copiilor din Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale și să sprijine dezvoltarea competențelor digitale de bază în rândul copiilor. Comisia îndeamnă, de asemenea, companiile din domeniul TIC să combată comportamentul dăunător din mediul online și să elimine conținutul ilegal.
  6. Drepturile copiilor pe plan internațional: Drepturile copiilor sunt universale, iar UE își reafirmă angajamentul de a proteja, a promova și a veghea la respectarea acestor drepturi pe plan internațional și în cadrul forurilor multilaterale. În acest sens va aloca, de exemplu, 10 % din fondurile destinate ajutorului umanitar pentru sprijinirea educației copiilor aflați în situații de urgență și de criză prelungită. Până în 2022, Comisia va elabora un plan de acțiune pentru tineret pentru a promova participarea tinerilor și a copiilor la nivel mondial și a consolida capacitățile de protecție a copilului în cadrul delegațiilor UE. De asemenea, Comisia are o politică de toleranță zero față de exploatarea prin muncă a copiilor.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat concluziile prin care afirmă angajamentul Uniunii Europene de a stabili parteneriate internaționale cu țările cu venituri medii

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul UE a aprobat luni concluziile prin care afirmă angajamentul Uniunii Europene de a se angaja în dialogul politic și în parteneriatele internaționale cu țările cu venituri medii, în conformitate cu noul consens european privind dezvoltarea, informează comunicatul oficial. 

Angajamentul ar trebui să se realizeze prin intermediul noului Instrument pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (NDICI – Global Europe).

NDICI-Global Europe este principalul instrument financiar pentru acțiunea externă a UE și are o importanță din ce în ce mai mare având în vedere impactul economic și social al pandemiei COVID-19 la nivel mondial.

Concluziile subliniază rolul țărilor cu venituri medii ca parteneri-cheie în realizarea Agendei 2030 și a Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), precum și a obiectivelor Acordului de la Paris. Consiliul recunoaște, de asemenea, importanța strategică a acestor țări în contextul geopolitic actual și rolul lor în sprijinirea UE în promovarea intereselor și priorităților sale, precum și a agendei sale multilaterale.

Consiliul solicită Uniunii Europene să abordeze provocările specifice cu care se confruntă țările cu venituri medii, ținând seama în același timp de caracterul lor divers și de aria geografică extinsă. Acest lucru ar trebui realizat în contextul unor parteneriate adaptate la situațiile specifice fiecărei țări și la dinamica regională, în cadrul cărora ar trebui să se utilizeze o abordare de tip „Team Europe”.

Potrivit comunicatului citat, Consiliul UE ia act de faptul că pandemia de COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra țărilor în curs de dezvoltare, erodând câștigurile obținute și afectând negativ dezvoltarea umană. Ar trebui să se facă mai multe pentru a preveni noi regrese și pentru a promova o redresare durabilă și favorabilă incluziunii, în conformitate cu o abordare de tip „reconstruire mai bună și mai ecologică”.

Reamitim că Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au pe 9 iunie, regulamentul de instituire a Instrumentului pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI-Global Europe).

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO4 mins ago

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

NATO26 mins ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE28 mins ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO41 mins ago

Joe Biden, la finalul summitului NATO: Angajamentul SUA față de articolul V este sacru. Rusia reprezintă o amenințare la adresa NATO și de aceea m-am întâlnit cu liderii formatului București 9

NATO11 hours ago

Declarația finală care trasează calea NATO către 2030: În fața concurenței sistemice din partea Rusiei și Chinei, liderii Alianței reafirmă angajamentul față de Articolul V și decid elaborarea următorului Concept Strategic

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis consideră binevenită o discuție între Joe Biden și Vladimir Putin privind scutul de la Deveselu pentru a clarifica rolul defensiv al sistemului antirachetă

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Declarația Finală a Summitului NATO reconfirmă importanța strategică a Mării Negre și afirmă susținerea NATO pentru Republica Moldova

NATO14 hours ago

Declarația Finală a Summitului NATO: Înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România, salutată de Joe Biden și ceilalți lideri aliați

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending