Cum intră Rusia în Europa

Preşedintele Ciprului, Demetris Christofias, a solicitat vineri un împrumut de 5 miliarde euro Rusiei, după ce, iniţial, ceruse asistenţa Uniunii Europene, informează România Liberă în pagina sa electronică. Cipru este cunoscut drept poarta de intrare a companiilor ruseşti în Europa.

În mod normal, firmele străine care vor să intre pe piaţa europeană sunt verificate la sânge pentru a se vedea dacă practica lor se conformează standardelor europene în materie de orice, de la modul în care se ţine balanţa contabilă, pentru a se evita evaziunea fiscală, până la personalul angajat, pentru a se împiedica munca la negru. Nu şi în Cipru, unde s-a creat un paradis fiscal în care toţi oamenii de afaceri controversaţi.

Astăzi, Cipru cere ajutor financiar… din Rusia.

Cipru a fost al şaselea stat – după Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia – care a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru a ieşi din criză. Cipru, o naţiune de aproximativ 800.000 de locuitori, n-ar fi trebuit, teoretic, să aibă probleme în criza datoriilor suverane. Fostă colonie britanică, cu un sistem financiar puternic şi cu o politică relaxată de admitere a investitorilor străini, Cipru şi-a creat reputaţia de paradis fiscal în care oricine, de la interlopul rus la interlopul român, poate înregistra o companie off-shore. Mai mult, deşi insula este împărţită între zona grecească şi cea ocupată de Turcia, relaţiile economice sunt înfloritoare. Cipru, prin poziţia sa strategică, cu un picior în Uniunea Europeană şi cu celălalt în Orientul Mijlociu, părea în cea mai bună poziţie să prospere chiar şi în condiţii de criză.

În pofida acestei politici laxe şi în pofida banilor care ar trebui să curgă în şi prin mica insulă a Afroditei, ceva a mers aproape incredibil de greşit. Cipru a solicitat încă de acum două săptămâni fonduri europene pentru salvarea de la faliment după ce două bănci cipriote, a căror expunere pe Grecia era uriaşă, au înţeles că nu-şi vor mai vedea banii niciodată. Cum la celebrul summit de pe 28-29 iunie Angela Merkel a acceptat, pentru prima oară, ca băncile private spaniole să fie finanţate prin Mecanismul European de Stabilizare fără măsuri de austeritate însoţitoare, Ciprul speră la acelaşi tip de tratament. Eroare. Nemţii vor fi acceptând să dea bani italienilor şi spaniolilor fără garanţii, dar nu şi grecilor.

Nu este nici o surpriză, aşadar, că anul trecut, când Cipru nu mai avea acces la pieţele internaţionale – la fel ca România în 2010 – a primit un împrumut generos din partea Rusiei de 2,5 miliarde de euro. Săptămâna trecută a cerut, şi probabil va primi, un împrumut de cinci miliarde de euro de la Rusia. Ministrul de Finanţe de la Moscova, Anton Siluanov, a confirmat vineri cererea de împrumut, fără însă să precizeze şi condiţiile puse de Moscova pentru acordarea acestor bani.

Guvernul de la Nicosia nu a confirmat sau infirmat aceste informaţii, dar, potrivit agenţiilor de presă, o cerere similară a fost adresată de către Cipru Chinei. Ministrul de Finanţe al Ciprului, Vassos Shiarly, a declarat că ar prefera să ia bani de la Europa decât din Rusia şi China şi că ţara sa a fost tratată7 nedrept, pentru că a pierdut 4,8 miliarde euro prin ştergerea datoriilor Greciei anul trecut, în noiembrie. Cipru nu este decât o victimă colaterală, dar dacă avem la conducerea Uniunii Europene, un paradis fiscal falimentar care deţine preşedinţia UE şi-i invită pe ruşi pe uşa din dos, avem o problemă mai gravă decât ne aşteptam.

Sursa: RomaniaLibera.ro
Foto:  infognomonpolitics.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *