Cum s-a ales Romania cu MCV-ul de care nu mai scapa

De ce s-a ales Romania cu un MCV de care nu mai scapa de cand a intrat in UE? Cum arata primul raport si ce s-a intamplat de atunci? Caleaeuropeana.ro va prezinta cum a motivat Comisia aparitia primului raport si puteti urmari, mai jos, cum au aratat urmatoarele rapoarte.
Cum au evoluat evaluarile din MCV in perioada 2007-2013-click aici.

20130203-204545.jpg

“Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, au fost adoptate dispoziţii speciale pentru a facilita şi a sprijini aderarea în bune condiţii a acesteia şi, în acelaşi timp, pentru a proteja buna funcţionare a politicilor şi instituţiilor UE, explica, in primul raport MCV, Comisia Europeana.
Prin aderarea sa la Uniunea Europeană, România a acceptat să îşi asume drepturile şi obligaţiile care revin fiecărui stat membru. Conform practicii obişnuite, Comisia monitorizează aplicarea legislaţiei ( acquis -ul comunitar) pentru a se asigura de respectarea acestor obligaţii.
De asemenea, ca şi în cazul ţărilor care au aderat la UE în 2004, în Tratatul de aderare au fost introduse clauze de salvgardare şi dispoziţii tranzitorii (de exemplu, restricţii privind libera circulaţie a lucrătorilor, accesul la reţelele de transport rutier, dispoziţii privind normele veterinare, fitosanitare şi pentru siguranţa alimentelor). În Tratatul de aderare se prevede în mod clar că, dacă există deficienţe grave în transpunerea şi punerea în aplicare a acquis -ului în domeniile economic, piaţă internă şi, respectiv, justiţie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării. Aderarea României a fost însoţită şi de o serie de măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficienţele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. Pentru ultimele două componente a fost stabilit un mecanism de cooperare şi verificare, cu definirea unor obiective specifice pentru a oferi cadrul necesar monitorizării progreselor în aceste domenii.
Acest mecanism a fost instituit pentru a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi pentru a remedia deficienţele grave în lupta împotriva corupţiei. Scopul mecanismului de cooperare şi verificare este de a asigura adoptarea acelor măsuri care să garanteze românilor şi celorlalte state membre că deciziile, normele şi practicile administrative şi judiciare din România corespund cu cele din restul Uniunii Europene. Progresele în domeniul reformei sistemului judiciar şi în domeniul luptei împotriva corupţiei vor permite cetăţenilor şi întreprinderilor din România să se bucure de drepturile care le revin în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene. Fără progrese ireversibile în aceste domenii, România riscă să fie incapabilă să aplice în mod corect dreptul comunitar.
Comisiei i s-a solicitat să elaboreze periodic un raport privind aceste măsuri de acompaniere. În cazul mecanismului de cooperare şi verificare, periodicitatea rapoartelor respective este semestrială, cu începere din luna iunie 2007. Prezentul raport prezintă o analiză generală a situaţiei curente a măsurilor de acompaniere şi este primul raport privind mecanismul de cooperare şi verificare. El abordează toate domeniile în care au fost instituite măsuri de acompaniere, concentrându-se pe reforma sistemului judiciar şi pe lupta împotriva corupţiei”, se mai arata in primul raport MCV.

Cum arata primul raport MCV? Click aici.

Decizia Comisiei Europene din 2006 privind stabilirea mecanismului de cooperare si verificare.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *