Connect with us

EDITORIALE

Cum va arăta Europa transatlantică după BREXIT? Strategia Globală UE: ”O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite”

Published

on

de Robert Lupițu

Europa va adăuga la patrimoniul său strategic densitatea și tumultul zilelor ce au răsturnat întreaga agendă continentală și ce au oferit culoar unei sincronizări care va persista în mai toate referirile de peste ani asupra acestui moment: Uniunea Europeană și-a prezentat Strategia Globală pentru politică externă și de securitate, prima din 2003 încoace, la același summit la care Marea Britanie, un actor cu o poziție globală relativ influentă, a fost așteptată să declanșeze clauza de retragere voluntară din UE ca urmare a referendumului din 23 iunie. Sincronizarea, aparent perfidă, poate fi însă imboldul ce ar garanta funcționalitatea acestei Strategii, a cărei apariție oportună este justificată și de apropiatul summit NATO de la Varșovia.

eu-globalDe la o “Uniune ce nicicând nu a fost mai sigură, mai liberă și mai prosperă” la “Scopul și existența Uniunii noastre sunt puse la îndoială” au trecut 13 ani, un interval căruia noua strategie europeană are ambiția să-i formuleze o continuitate, să-i ofere răspunsuri, să ajusteze sincope și să adapteze Europa, printr-o optică strategico-prospectivă, la actuala și viitoarea formă a climatelor regional și internațional.

Un interval de 13 ani între cele două strategii care a cuprins transformări profunde: un tratat constituțional respins, un nou tratat de funcționare, criza economică ce s-a dovedit un catalizator pentru populism, antagonizare a relațiilor cu Rusia, aprofundarea cooperării cu NATO, impulsionarea unui nou tip de parteneriat transatlantic, o criză a migrației și a refugiaților și, acum, un referendum de ieșire a unui stat membru important prin prisma apartenenței sale la structuri precum G7, G20 sau membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și prin statutul său de actor occidental european cu cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării.

O strategie globală redactată într-o Uniune care stă să decadă pentru o Uniune care așteaptă să se reafirme

Nu are sens să speculăm dacă documentul prezentat de Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini, a luat sau nu în calcul un potențial Brexit, însă el are un potențial uriaș pentru Europa: pornind de la premisa potrivit căreia Uniunea este în fața celui mai mare reflux al său, probată prin decizia majoritară a cetățenilor britanici prezenți la urne de a se decupla de angrenajul european, noua strategie europeană poate inversa trendul declinist al provocărilor care sistematic au lovit Uniunea Europeană în ultimii ani.

”Scopul și existența înseși ale Uniunii noastre sunt puse la îndoială. Totuși, cetățenii noștri și ai lumii au nevoie de o Uniune Europeană puternică, așa cum nu a fost vreodată înainte. În momente de provocări, o Uniune puternică este una care gândește strategic, împărtășește o viziune și acționează împreună. Aceasta este și mai importantă după referendumul din Marea Britanie. Va trebui să ne regândim modul în care Uniunea acționează. Ne cunoaștem principiile, interesele și prioritățile. Nu există o incertitudine în asta: Uniunea are nevoie de o strategie”. (Federica Mogherini)

Foto: UN.org

Foto: UN.org

Fraza de debut prin care Înaltul Reprezentant reflectează asupra stării cronice a defetismului care a cuprins Europa, de la societăți la lideri, de la nord la sud și de la vest cu riscul de a contamina estul încă novice este infinit opozabilă optimismului strategic al lui Solana, înlocuind pozitivismul cu pragmatism și întorcând Europa cu fața la redescoperirea sensului său.

Într-o perioadă în care forța de atracție a Uniunii pașnice și democratice și-a pierdut din imensa sa pondere în rândul cetățenilor, strategia prezentată de Mogherini liderilor UE are un punct de resetare, și anume reconectarea Europei cu cetățenii. În fapt, cetățenia europeană transpusă ca un deziderat al Maastricht-ului este azi un pivot al viitorului unei Uniuni Europene aflate în pragul unui sindrom al ”referendumurilor”: cetățenii țărilor membre sunt în mod egal atât finalitatea obiectivelor de prosperitate, bunăstare și siguranță ale liderilor europeni, cât și cei care, prin instrumentalizarea democrației directe, pot transforma construcția europeană într-un capitol de istorie.

Diagnosticul dat de reuniunea celor 27 de țări (fără Marea Britanie) și continuarea acestui proces de reflecție într-un nou dialog la nivel înalt la Bratislava (nu la Bruxelles!) este semnalul practic al unei strategii care nu se mai remarcă prin triumfalism, ci printr-un realism al momentelor de răscruce: Uniunea celor 27 se află pe calea revenirii, iar utilizarea acestei Strategii drept un nou cod de conduită este sincronismul prin care decuplarea britanică nu va altera profunzimea proiectului european.

O strategie pe repede înainte

Patru direcții de acțiune și viziune comune: pace și securitate, prosperitate, democrație, o ordine globală bazată pe reguli;

Patru principii conductoare ale acțiunii externe europene: unitate, angajament, responsabilitate, parteneriat;

Cinci priorități de acțiune externă: Securitatea Uniunii Europene, Reziliență statală și societală în Est și în Sud, O abordare integrată a crizelor și conflictelor, Ordini regionale de cooperare, Guvernanță globală pentru secolului al XXI-lea;

O inovație: domeniul comunicării strategice; 

O densitate de domenii concrete vizate: securitate cibernetică, securitate energetică, politica pentru migrație, politica de extindere, vecinătatea sau combaterea terorismului;

Câte o abordare cu fiecare actor/ regiune în parte: o ordine de securitate europeană (Rusia), o pacificare a Orientului Mijlociu și Nordului Africii, un Atlantic mai apropiat (SUA, NATO, Canada), o Asie conectată, o cooperare în Oceanul Arctic.

O strategie pentru reconectarea cu cetățenii: patru direcții în slujba intereselor europenilor ca un întreg

Spre deosebire de cutezătoarea titulatură a Strategiei Naționale de Apărare – ”O Românie puternică în Europa și în lume” – Europa își reface acum rutele greșit accesate în ultimii ani și, printr-o Strategie care să promoveze interesele cetățenilor, vrea, în cele din urmă, o Uniune puternică, rezilientă și consolidată atât în interiorul său, cât și în acțiunea sa externă. Chiar mai mult, Strategia este un act de luptă împotriva populismului dezintegrator, incorporând valorile fundamentale ale UE în rândul intereselor cetățenești.

EU citizenPace și prosperitate – acest obiectiv aduce de la sine recunoașterea directă a două realități: 1) europenii trebuie să fie capabili să își asigure apărarea, alături de parteneri; 2) securitatea internă și externă se potențează reciproc, gradul de interconectare al acestora devenind noul trend de abordare holistică în dimensiune securitară.

Prosperitate – factor definitoriu al integrării europene, parcursul descendent al bunăstării cetățenilor a fost prilejul creator al breșelor populiste și eurosceptice care au adus Europa în pragul punerii la îndoială a scopului și esenței sale.

Democrație – într-o perioadă în care un sindrom al ”referendumurilor” stă să se coaguleze, democrația europeană se află într-un moment prielnic al evaluării. Strategia operează, în acest sens, o abordare pragmatică, în care îmbină reziliența democrației UE cu asigurarea calității sale printr-un echilibru al protecției dreptului intern, european și internațional.

O ordine globală bazată pe reguli – intrinsec abordării internaționale și globale a UE, o ordine bazată pe reguli vine în completarea ordinii multilateraliste a vechii Strategii și oferă un caracter de continuitate al soft power-ului european.

O strategie cu câteva repere de proximitate: Rusia, NATO, SUA, Orientul Mijlociu și Nordul Africii

Transformările continue și accelerate pe care ordinea globală și establishment-urile regionale le parcurg nu aveau o siluetă strategică în Europa. În pofida sancțiunilor impuse Rusiei după anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea Ucrainei, a cotelor de relocare a refugiaților sau a acordului de readmisie cu Turcia sau a aprofundării cooperării practice cu NATO, Uniunea Europeană nu avea un enunț strategic care să-i călăuzească interacțiunea cu partenerii și cu vecinătățile cauzatoare de dezechilibre geopolitice, strategice și securitare.

EU-RusiaRusiaschimbare completă de paradigmă, firește. Definită în 2003 ca un partener și un actor important în securitatea europeană cu care UE trebuie să lucreze îndeaproape, Moscova este percepută în 2016 prin trei optici diferite:

1) o provocare strategică – pentru prima dată un document strategic european creat pentru un orizont de timp bine definit (minim cinci ani) definește Federația Rusă ca pe un actor ale cărei acțiuni în Ucraina și în regiunea extinsă a Mării Negre au periclitat nucleul securității europene. Mai mult, orice manevră europeană de eludare a comportamentului Rusiei ar sfârși prin sancționarea Strategiei Gobale a UE care statuează clar că Uniunea nu va recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei.

2) o cooperare selectivă – intransigența Uniunii se sfârșește la chestiunile care au modificat mediul de securitate european. Potrivit Strategiei, bussiness-ul cu Moscova devine posibil datorită interdependenței între UE și Rusia, iar o cooperare selectivă reprezintă o opțiune pentru Europa în cazul în care interesele se intersectează.

3) resuscitarea dialogului prin intermediul OSCE și al Consiliului Europei – aflată încă sub președinție germană, organizației înființate prin Actul Final de la Helsinki i s-a atribuit rolul unei platforme comune utile între europeni și ruși și cu participare americană. Ordinea de securitate europeană gândită la Helsinki și reînnoită prin Carta de la Paris sunt bazele dialogului pozitiv ruso-european cu participare americană, iar Strategia Globală a UE plasează cooperarea cu OSCE și Consiliul Europei între prioritățile restabilirii ordinii în securitatea europeană.

Orientul Mijlociu și Nordul Africii – focar de conflict și sursă a migrației ilegale și a refugiaților, întregul arc sudic manifestă o importanță sporită pentru abordarea strategică a Uniunii. Situația geografică a Europei o plasează pe aceasta în multiple ordini regionale. Dacă în sens primar ordinea de securitate europeană este privită prin prisma antagonizării raporturilor cu Rusia sau a relației cu NATO, într-un sens mai larg dezordinea regională din regiunea MENA relevă același potențial de insecuritate pentru Europa, fiind deopotrivă exportator de terorism și de populații strămutate dificil de integrat.

Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles, în decurs de doar cinci luni, și valurile consistente de refugiați și migranți au demonstrat că reziliența Uniunii este în egală măsură subminată securitar și strategic dinspre est și sud. Spre deosebire de interacțiunea din est cu Rusia, sudul este mai divers, este un mozaic de preferințe geopolitice în care Siria este departe de o stingere a ostilităților, Libia rămâne o fâșie fragilă, terorismul are potențial de infiltrație, Israelul și Palestina sunt dezbinate de conflict, pacea și dezvoltarea în Africa necesită eforturi suplimentare, Uniunea pentru Mediterană este un proces ce are nevoie de resuscitare concretă, iar actorul care se bucura de cea mai mare încredere europeană – Turcia – a derapat de pe drumul democrației.

eu usaUn Atlantic mai apropiatrelația transatlantică primește o abordare cvasi-duală: una în care Europa pare în sfârșit să se adapteze la faptul că rămâne o prioritate esențială pentru politica externă americană, dar că nu mai este unica; o a doua în care cooperarea cu NATO reprezintă un parteneriat pentru viitor și se poate transforma într-un binom de securitate pentru Europa.

O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite”. (Strategia Globală a UE)

Legătura transatlantică beneficiază de multiple rute comune între Europa și America: de securitate, economice, referitoare la schimbările climatice, gestiune a crizelor sau domeniul energiei. Dezideratul Parteneriatului Transatlantic pentru Investiții și Comerț își face loc în Strategia Globală UE drept un caz demonstrativ al angajamentului transatlantic, dar nu singurul, mai ales că și relația cu Canada sau oportunitățile din legăturile cu America de Sud nu sunt deloc de neglijat.

De aproape șapte decenii însă, cooperarea transatlantică are un numitor comun: NATO. Faptul că 22 dintre statele membre UE fac parte și din Alianța Nord-Atlantică (Marea Britanie este încă membru al Uniunii) este o probă convingătoare că stabilitatea Europei este strâns legată de NATO, iar leadership-ul global al SUA este beneficiar de pe urma unei Europe în care NATO și UE lucrează împreună. Nicio țară din lume nu poate aborda provocările globale pe cont propriu, pare a fi unica percepție de nemodificat între Strategia din 2003 și cea din prezent.

O Strategie al cărei adevărat potențial se poate dezlănțui la Varșovia: o comunitate de securitate UE-NATO

Parteneriatul cu NATO depășește prin actuala Strategie premisele începutului de mileniu, în care ordinea internațională proiectată de stabilitatea euro-atlantică era o expresie a modului în care Uniunea Europeană se raporta la Alianța Nord-Atlantică.

În 2016, cooperarea aprofundată UE-NATO pare să confere adevăratul potențial al Strategiei Globale pentru politică externă și de securitate a Uniunii Europene. Documentul strategic european, prezentat după o întrevedere a liderilor europeni cu secretarul general NATO, surclasează abordarea unei determinări comune a anilor 2000, atribuind Alianței poziția de cea mai puternică și eficace organizație de apărare colectivă din lume cu care Uniunea Europeană împărtășește obiectivul unui parteneriat profund în dezvoltarea capabilităților de apărare, exerciții sincronizate sau contracarare a amenințărilor hibride și a celor cibernetice.

”Din perspectiva apărării colective, NATO rămâne principalul cadru pentru majoritatea țărilor membre. În același timp, relația UE-NATO nu va prejudicia politica de securitate și de apărare a acelor state membre care nu sunt în NATO. UE își va consolida cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică în complementaritate, sinergie și în deplin respect pentru cadrul instituțiilor și autonomia decizională dintre cele două. În acest context, UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebuie să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite”. (Strategia Globală a UE)

Comunitatea de securitate europeană pare a fi o formulare îndrăzneață, însă ea este posibilă atâta timp cât implică ambele organizații.

mogherini-stoltenbergParticiparea celor 22 de state membre atât UE, cât și NATO, la procesul de adaptare, asigurare și descurajare strategică al Alianței, degajat de transformarea arealului de securitate, este un imens beneficiu de securitate pentru Uniunea Europeană și un sprijin vital pentru viitorul Politicii de Securitate și Apărare Comună. Pe de altă parte, contribuția normativă a Uniunii Europene la construirea celor patru libertăți fundamentale, la definirea unui cadru pentru domnia legii și cooperare transfrontalieră sau la transformarea oportunităților economice în prosperitate, au creat soliditate în interiorul granițelor UE și NATO, context în care apărarea externă aliată beneficiază de aportul unor state consolidate intern. Acesta este fundamentul pe care se compune o viitoare comunitate de securitate UE-NATO, izvorâtă din aceleași valori, în care Uniunea este componenta soft-power și normativă, iar NATO ar reprezenta versiunea hard. În această direcție poate să conducă actuala Strategie Globală.

Cooperarea excede însă această paralelă: contracararea amenințărilor hibride și a celor cibernetice se transformă în pilonii prezentului pentru relația UE-NATO. Inovația pe care Strategia UE o aduce în acest sens, și anume operaționalizarea domeniului comunicării strategice prin investirea resurselor în direcția de diplomație publică, va produce consistență și este dimensiunea conceptuală a strategiei care arată că UE se poate adapta.

Apoi, asumarea unei alocări de resurse tehnice și financiare către domeniul securității cibernetice reprezintă un ajutor indirect și concret către NATO, care urmează să formuleze o operaționalizare a domeniului apărării cibernetice, fapt ce ar permite ca un atac cibernetic să fie inclus sub incidența articolului V privind apărarea colectivă.

Nivelul de relaționare pe care această Strategie îl statuează între UE și NATO ar putea să solicite un acord care să depășească în semnificație Berlin Plus (2002), iar o nouă bornă în acest sens ar putea fi atinsă peste câteva zile, la summitul NATO de la Varșovia, acolo unde 28 de lideri de euro-atlantici vor lua decizii pentru avansarea posturii de descurajare și adaptare a Alianței în raport cu provocările existente, iar parteneriatul cu Uniunea Europeană va fi un punct de pe agendă.

Europa are o nouă Strategie, una care o echipează pentru provocările prezentului și viitorului apropiat, una care survine într-un moment cu greutăți, în care frâna integrării e mai puternică decât accelerația, și una în care are prilejul să îi demareze implementarea la Varșovia.

”În momente de provocări, o Uniune puternică este una care gândește strategic, împărtășește o viziune și acționează împreună” . (Strategia Globală pentru Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene este disponibilă aici)

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Toate drumurile transatlantice duc la… București. Ministeriala NATO și reuniunea liderilor de la München sau cum să ne apropiem de influența și talia propriei poziții geostrategice

Published

on

© MAE

Centrul de greutate al Europei se mută spre est. Este o idee provenită din primul mare discurs privind integrarea europeană pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a susținut în vara acestui an, la Universitatea Carolină din Praga, când liderul de la Berlin că printr-o Uniune Europeană extinsă la 30 sau 36 de state “s-ar putea spune că centrul Europei se mută spre est”. Dar centrul de greutate al Europei și chiar al apărării și securității euro-atlantice s-a deplasat înspre estul continentului, pe flancul estic al UE și NATO de mai bine de nouă luni, de la invazia militară brutală și ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Fie dacă acredităm sau nu această teză, fie dacă ne referim la comunitatea transatlantică ca la un spațiu geopolitic cuprins între coasta pacifică a Statelor Unite și Marea Neagră, se desprinde o certitudine: capitalele de pe flancul estic al NATO, mai ales Bucureștiul, dețin un rol semnificativ și devin și mai importante și influente dacă jocul politic și diplomatic pe care acestea îl practică atinge talia pe care poziția geostrategică le-o conferă.

Și despre toate acestea este vorba în următoarele trei zile în care România, potrivit ministrului de externe, este capitala diplomatică europeană și euroatlantică prin faptul că Bucureștiul găzduiește simultan și consecutiv reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München (Munich Leaders Meeting) și reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. Prima reprezintă o manifestare intelectuală, de gândire și prospectivă strategică, de anticipare a următoarelor lebede negre într-un deceniu în care am intrat afectați de o pandemie, de debutul unei crize economice, energetice și a lanțurilor de aprovizionare și de război și, nu în ultimul rând, de a decanta lecțiile învățate și de a pune laolaltă acel “to do transatlantic” pentru a depăși uniți crizele anilor ce vin. Cea de-a doua este o reuniune decizională care va aduce la aceeași masă toți cei 30 de miniștri de externe din țările aliate, între care SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Italia și Turcia, împreună cu omologi din țări partenere, inclusiv Ucraina, Republica Moldova și viitorii membri Finlanda și Suedia. Iar cel de-al treilea moment de referință este acela că România atașează ministerialei de externe a NATO și contextul unor întâlniri bilaterale cu secretarul de stat al SUA prilejuite de aniversarea, în acest an, a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

Dar contextul, simbolistica și conținutul contează.

Între 18 și 20 februarie, Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internațional și amfitrion al atâtor momente diplomatice de referință între SUA și aliații europeni sau între americani, germani, francezi, britanici și ruși, își deschidea pentru prima oară ușile în format fizic de la debutul pandemiei. Deși era prima ediție pentru noul cancelar german Olaf Scholz sau pentru administrația Biden, reprezentată de vicepreședinta Kamala Harris, atenția era îndreptată simultan spre prezența și discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și absența totală a Rusiei, adeseea reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov. La finele săptămânii următoare, arhitectura de securitate europeană era zguduită din temelii, Moscova și Kremlinul declanșând agresiunea militară la scară largă împotriva Ucrainei.

Între ediția de anul acesta și cea viitoare, din februarie 2023, reprezentanții Conferinței de Securitate de la München au organizat două reuniuni ale “Munich Leaders Meeting”. Prima, din luna mai, la Washington. Cea de-a doua, din aceste zile, la București. Este pentru prima dată când o astfel de manifestare sub egida Conferinței de Securitate de la München are loc pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, la frontieră directă cu conflictul declanșat de Rusia în Ucraina. Și în ce moment, unul de război la porțile UE și NATO. Sigur că vorbim de o punte simbolică între Washington și București prin filtrul celui mai important think tank german și european în domeniul securității transatlantice, dar reuniunea din aceste zile de la București este o recunoaștere, la nivel conceptual, că România este parte a circuitului ideilor strategice și informațiilor atât de necesare în analiza și prospectiva pe care fiecare trebuie să bazeze fiecare decizie și acțiune de politică externă și de securitate.

Conținutul este limpede. Invazia militară Rusiei în Ucraina marchează un moment de cotitură în politica mondială pe care noul cancelar german Olaf Scholz l-a denumit “Zeitenwende” pentru a explica resetarea politicii externe și de securitate a Germaniei și a o transformă într-o amprentă puternică asupra acțiunii externe a Uniunii Europene.

Ca răspuns, la acest “Zeitenwende” partenerii transatlantici au dat dovadă de o unitate remarcabilă în a se opune asaltului Rusiei, în a sprijini Ucraina și în a consolida NATO. Cu toate acestea, războiul brutal împotriva Ucrainei continuă, iar efectele sale sunt resimțite în întreaga lume, de la (in)securitate alimentară la (in)securitate energetică și așa mai departe.

Iar dacă Munich Leaders Meeting de la Washington s-a concretizat cu un “to do list transatlantic”, o versiune actualizată a acestuia va fi consolidată după reuniunea de la București, desfășurată în ajunul unei întruniri politico-diplomatice și decizionale de referință – ministeriala de externe a NATO – cu o agendă centrată pe susținerea Ucrainei și care, în mod inevitabil, va viza flancul estic al NATO și importanța strategică a Mării Negre, priorități centrale ale României.

Dacă reuniunea liderilor de la München este prima astfel de întâlnire organizată pe flancul estic, și ministeriala NATO este definită de importanța contextului, simbolisticii și a conținutului pe care îl va livra.

Conturată în faza sa inițial ca o reuniune care va marca și aniversarea a 20 de ani de la Summitul NATO de la Praga, când România, țările baltice, Slovacia, Slovenia și Bulgaria primeau invitația de a se alătura Alianței, reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București a căpătat o importanță și mai aparte. Este prima reuniune de acest tip între șefii diplomațiilor euro-atlantice după summitul NATO de la Madrid, când aliații au adoptat noul Concept Strategic, și este prima astfel de întâlnire decizională pe flancul estic după debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Astfel, în mod invariabil, reuniunea NATO de la București va fi centrată pe reconfirmarea importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică și a angajamentului NATO pentru securitatea statelor aliate de pe flancul estic. Iar componenta importanței strategice pe care Europa de Est a căpătat-o poate fi observată și prin maniera în care a fost concepută reuniunea cu țările partenere NATO în cadrul ministerialei de la București. Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt reprezentate la nivel de miniștri de externe, înregistrându-se o premieră în ceea ce privește R. Moldova.

Dar ghidajul discuțiilor și deciziilor va fi noul Concept Strategic, documentul cardinal aprobat în vara acestui an pentru a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă.

Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. 

De aceea, deciziile de la București vor gravita în jurul asumării unor noi forme de sprijin pentru Ucraina, consolidarea rezilienței și protejarea infrastructurii critice, securitatea flancului estic și, nu în ultimul rând, articularea continuă a unei abordări a Alianței față de China ca regim autocratic care reprezintă o provocare pentru securitatea occidentală și internațională.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Ursula von der Leyen și Kaja Kallas: Conectivitate de încredere. Cum ne va conduce Global Gateway către o lume liberă și deschisă

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

și Kaja Kallas, prim-ministra Republicii Estonia

Fragilitatea economiei globale a fost scoasă la iveală de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, de pandemia de COVID-19 și de atacurile fizice și cibernetice împotriva infrastructurii critice. Pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri, trebuie să înlocuim dependențele nesustenabile cu parteneriate echilibrate. Trebuie să facem afaceri cu parteneri în care să putem avea încredere, nu cu cei care folosesc această încredere ca pe o armă. Și trebuie să fim puternici împreună, ca democrații împotriva autocrației, să ne apărăm valorile și să modelăm viitorul economiei globale.

Acesta este angajamentul asumat prin Global Gateway, pachetul de investiții al Uniunii Europene, în valoare de 300 miliarde EUR, menit să contribuie la reancorarea ordinii globale bazate pe reguli internaționale și economice. Lansat de aproape un an, acesta întruchipează o abordare pe care Estonia a promovat-o mult mai devreme decât mulți alții: conectivitate de încredere. O abordare care a devenit chiar și mai urgentă în contextul agresiunii nejustificate și al încălcării grave a dreptului internațional de către Rusia.

Înlocuim combustibilii fosili din Rusia cu lanțuri de aprovizionare reziliente care permit tranziția ecologică și evită crearea de noi dependențe. Promovăm o societate digitală deschisă, sigură și centrată pe om, care să reflecte valorile și standardele noastre democratice. Și continuăm să îi implicăm pe partenerii noștri care doresc să ni se alăture în construirea unui viitor liber, prosper și durabil. Urmând această cale, avem de făcut o alegere: suntem dispuși să plătim o primă pentru încredere, sau nu? Mesajul Europei este clar: încrederea vine într-adevăr cu un preț, dar este un preț care merită plătit. Libertatea este neprețuită.

De la vorbe la acțiune

Cele trei state baltice, alături de altele din Europa Centrală și de Est, au înțeles de ani de zile intenția reală a lui Putin, avertizându-i pe alții că Rusia nu este un partener energetic de încredere. Estonia, alături de Letonia, Lituania și Polonia, au început să se desprindă de energia rusă cu mult înainte de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin. Aceste țări au investit în energii regenerabile, terminale de GNL sau interconexiuni. Acum, prin RePowerEU, toată Europa le urmează exemplul, pentru a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși o dată pentru totdeauna.

Criza actuală a scos la iveală puterea interioară a Uniunii Europene. Am acționat dând dovadă de unitate, viteză și hotărâre. Sancțiunile noastre împotriva Rusiei îi paralizează economia de război, iar Ucraina câștigă teren pe câmpul de luptă. NATO și alianța transatlantică pentru securitate sunt acum mai puternice ca niciodată. Dar războiul este departe de a se termina. Pentru a asigura victoria Ucrainei împotriva invadatorului, UE și aliații săi trebuie să dețină puterea necesară pentru a ghida ordinea geo-politică și economică spre deschidere, cooperare și libertate, precum și spre aderarea la norme care să reflecte aceste valori. Global Gateway, ca întruchipare a conectivității de încredere, este instrumentul potrivit pentru aceasta.

Către parteneriate de încredere

Global Gateway este promisiunea Europei de a le face o ofertă de cooperare pozitivă, bazată pe valori, partenerilor noștri din vecinătate și globali. În timp ce autocrațiile caută să creeze sfere de influență, să aprofundeze mai degrabă decât să reducă dependențele nesănătoase, noi dorim să construim parteneriate bazate pe valori și viziuni comune pentru viitor. Dorim să construim infrastructura digitală și verde ale economiei de mâine, să ne conectăm partenerii cu Europa – inclusiv cu vecinătatea noastră estică – și să ne conectăm pe noi la sudul global divers și dinamic.

Global Gateway oferă deja rezultate concrete. De exemplu, UE finanțează noi coridoare economice și infrastructură energetică pentru a aduce Balcanii de Vest mai aproape de Uniunea noastră, astfel încât aceștia să își poată îndeplini visul european. Prin investiții în regenerabile, hidrogen verde și lanțuri valorice ale materiilor prime, construim relații câștigătoare cu țări precum Namibia și Chile – pentru creșterea lor durabilă și securitatea noastră energetică. Sau, prin construirea infrastructurii digitale, cum ar fi un nou cablu submarin de fibră optică pe sub Marea Neagră, diversificăm accesul la internet în Caucaz și Asia Centrală. Global Gateway sprijină, de asemenea, construcția de unități de producție a vaccinului mARN în Rwanda și Senegal și, în curând, în America Latină, pentru a promova sănătatea globală prin transferuri avansate de tehnologie și reziliență regională.

Este important să facem front comun împotriva atitudinii tot mai ferme și a agresiunii crescânde ale regimurilor autocratice. De aceea, Global Gateway a reunit cei mai apropiați parteneri ai Europei și alte inițiative privind conectivitatea de încredere – de exemplu, prin parteneriatul G7 privind infrastructura și investițiile la nivel mondial – pentru de a ne valorifica nu doar investițiile, ci și know-how-ul și puterea de stabilire a standardelor. Împreună putem modela o nouă eră a globalizării, una care prețuiește reziliența economică pe lângă eficiența economică, precum și valorile noastre pe lângă prosperitate.

O platformă pentru coordonare

Trăim un moment decisiv – un moment al adevărului. Este imperativ să continuăm să facem față provocării și să construim o coaliție puternică în favoarea progresului și împotriva revizionismului istoric. Pentru a facilita cooperarea noastră, Estonia a creat Portalul parteneriatelor Echipa Europa, unde Uniunea Europeană și statele sale membre își pot implica partenerii ca parte a Global Gateway. Summitul digital din acest an de la Tallinn este un apel la acțiune pentru ca democrațiile să furnizeze, împreună, conectivitate de încredere, să susțină libertatea și democrația și să demonstreze că suntem aici pe termen lung – pentru Ucraina, pentru pace și pentru viitorul ordinii noastre internaționale deschise și corecte.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO13 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO14 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.14 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE15 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO15 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO9 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO13 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO14 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO14 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO15 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending