Curtea de Conturi Europeană: Fondurile UE alocate pentru diversificarea economiei rurale prezintă un raport limitat costuri‑beneficii

euro moneyStatele membre au fost adesea ghidate mai degrabă de nevoia de a cheltui bugetul alocat și mai puțin de evaluarea caracterului adecvat al proiectelor de diversificare înseși. În unele state membre, dacă existau suficiente fonduri disponibile, toate proiectele eligibile beneficiau de finanțare, fără să se țină seama de rezultatul evaluării eficacității și a eficienței lor. Doar ulterior, în cursul perioadei, în condițiile unui buget mai restrâns, proiecte de o calitate superioară au fost respinse, arată un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene la București.

Cheltuielile alocate în cadrul politicii de dezvoltare rurală a UE pentru diversificarea economiei rurale urmăresc să ofere soluții la problemele identificate în zonele rurale, cum ar fi depopularea, lipsa oportunităților economice și șomajul. Prin această politică se acordă finanțare pentru proiecte desfășurate de persoane fizice și de întreprinderi rurale, cu scopul de a contribui la sprijinirea creșterii, a ocupării forței de muncă și a dezvoltării durabile. Cheltuielile UE planificate pentru aceste măsuri se ridicau la 5 miliarde de euro în perioada 2007‑2013, la care s‑au adăugat 2 miliarde de euro programate din fondurile naționale ale statelor membre. Auditul a vizat responsabilitățile Comisiei și șase state membre [Republica Cehă, Franța – Aquitania, Italia – Campania, Polonia, Suedia (Västra Götaland) și Marea Britanie – Anglia (Yorkshire și Humber)].

Prioritatea generală reprezentată de crearea de locuri de muncă nu a fost urmărită în mod adecvat. Metodele de monitorizare și de evaluare existente nu au permis aprecierea rezultatelor reale obținute de aceste măsuri în ceea ce privește crearea și menținerea de locuri de muncă. Eșantionul de proiecte auditate a arătat că acestea obținuseră doar un succes moderat în raport cu obiectivul de a crea locuri de muncă.

În numeroase cazuri, auditorii UE au constatat că proiectele s‑ar fi desfășurat chiar și în lipsa finanțării din partea UE, ceea ce echivalează cu o utilizare ineficientă a fondurilor limitate ale UE. Verificările efectuate de statele membre cu privire la caracterul rezonabil al costurilor proiectelor nu au redus suficient riscul reprezentat de cheltuielile exagerate. Pe lângă aceasta, au fost identificate cazuri în care în care au fost observate o sarcină administrativă excesivă și întârzieri în efectuarea plăților.

În consecință, Curtea a recomandat următoarele:

  • În programele lor de dezvoltare rurală, statele membre ar trebui să identifice cu claritate în ce mod și pe baza căror argumente intervenția publică de sprijinire a investițiilor în activități neagricole va contribui, de exemplu, la rezolvarea disfuncționalităților pieței legate de obstacolele din calea ocupării forței de muncă și a creșterii economice. Statele membre ar trebui să stabilească apoi obiective specifice și măsurabile, care să fie legate de nevoile identificate. Comisia ar trebui să aprobe numai acele programe de dezvoltare rurală care prezintă strategii fundamentate și exhaustive, bazate pe o argumentație clară, care să explice modul în care intervenția politicii din domeniu va contribui la îndeplinirea obiectivelor strategice de a crea condiții favorabile creșterii economice și ocupării forței de muncă.

  • Statele membre ar trebui să definească și să aplice în mod consecvent criterii de natură să asigure selecția celor mai eficace și sustenabile proiecte din perspectiva obiectivelor specifice stabilite de statele membre. Comisia ar trebui să se asigure că aceste criterii sunt aplicate în mod corect și în toate cazurile, nu numai atunci când nu există suficiente resurse bugetare disponibile.

  • Comisia și statele membre ar trebui să promoveze adoptarea unor bune practici cu privire la atenuarea riscului de apariție a efectului de balast și a efectului de dislocare. Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să adopte practica potrivit căreia cheltuielile pentru investiții devin eligibile doar de la data aprobării finanțării.

  • Comisia ar trebui să se asigure că statele membre dispun de sisteme eficace de verificare a caracterului rezonabil al costurilor.

  • Comisia și statele membre ar trebuie să se asigure că, în perioada de programare următoare, se vor obține informații pertinente și fiabile care să faciliteze gestionarea și monitorizarea măsurilor și care să demonstreze măsura în care ajutorul acordat contribuie la realizarea priorităților Uniunii Europene. Țintele fixate în materie de creare de locuri de muncă ar trebui să fie realiste, iar numărul locurilor de muncă create ar trebui să fie monitorizat cu precizie; măsurile ar trebui să fie mai bine gestionate de-a lungul perioadei de programare și, în special, atunci când se constată că țintele stabilite nu vor fi atinse.

  • Comisia și statele membre ar trebui să își intensifice eforturile legate de reducerea sarcinii administrative și de garantarea faptului că plățile sunt efectuate într‑un termen rezonabil.

Detalii AICI.

Sursa: Comisia Europeana
Foto: freefoto.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

4 × 4 =