Connect with us

INTERNAȚIONAL

Dan Coats, fost ambasador la Berlin și aflat la lista de sancțiuni a Rusiei, nominalizat director al serviciilor naționale de informații din SUA

Published

on

Fostul senator republican din Indiana, Dan Coats, urmează să fie nominalizat de către preşedintele-ales, Donald Trump, director al serviciilor naţionale de Informaţii (DNI), a anunţat joi un oficial din cadrul echipei de tranziţie, relatează The New York Times.

Ulterior, informația a fost confirmată de președintele ales al SUA.

“Sunt sigur că senatorul Dan Coats este alegerea bună. El va gestiona vigilența permanentă a administrației mele față de cei care caută să ne facă rău”, a declarat Trump într-un comunicat în care a adăugat că Dan Coats, a cărui numire trebuie confirmată de Senatul SUA, “a demonstrat profunda experiență și pregătirea” pentru a desfășura o astfel de sarcină.

FOTO: Dan Coats/ Twitter

Dan Coats, care a fost ambasador al Statelor Unite în Germania între 2001 şi 2005, urmează să-l înlocuiască în această poziție pe James Clapper, cel care a fost audiat zilele trecute în Congresul SUA în ancheta privind atacurile cibernetice rusești.

Coats, un conservator moderat care a fost membru al comisiilor pentru Informaţii şi Apărare din Senat, urmează să preia o funcţie pe care unii membri ai anturajului lui Trump o consideră inutilă, precizează Adevărul.

“Este o onoare să fiu propus director al Comunității de Informații. Este esențial pentru securitatea țării noastre să dispunem de o structură puternică și responsabilă”, a comentat Coats nominalizarea sa, conform Agerpres.

Digi24 constată că alegerea lui Donald Trump, care în noiembrie l-a nominalizat pe Mike Pompeo pentru funcția de director CIA, este de natură să-i liniştească pe cei care îl bănuiesc pe noul președinte de indulgenţă faţă de Rusia şi liderul său.

Dan Coats este unul dintre cei nouă oficiali americani care au primit interdicţie să intre în Rusia în 2014, în replică la sancţiunile americane de după invadarea Crimeei. La acea dată, senatorul s-a declarat onorat să fie sancţionat de Kremlin, mai precizează sursa citată.

Nominalizarea lui Dan Coats a fost salutată și din România.

Mircea Geoană, fost ambasador al României în SUA (1996-2000) și ministru de Externe (2000-2004), a precizat că Dan Coats este ”un campion al integrării României în NATO și fost ambasador la Berlin”.

El ”cunoaște și înțelege importanța relației transatlantice, a unui NATO puternic și capabil să-și îndeplinească misiunea în orice condiții”, a scris Geoană pe pagina sa de Facebook.

Viitorul director al comunității de intelligence din SUA, Daniel Ray ”Dan” Coats are o bogată experiență politică, fiind membru în Camera Reprezentanților din SUA între 1981 și 1989, pentru ca până în 1999 să fie senator din partea statului Indiana.

După retragerea sa din Senat, Dan Coats a fost numit ambasador al SUA la Berlin în primul mandat al președintelui Bush (2001-2005), ulterior lucrând ca lobbyist la Washington.

În calitate de ambasador al SUA în Germania, Coats a făcut presiuni asupra guvernului Schroeder pentru ca Germania să nu se opună intervenției în Irak. Mai mult, Coats a jucat un rol important în definirea unor relații robuste cu liderul opoziției din Germania de atunci, Angela Merkel și în construirea unei noi ambasade americane în inima Berlinului, lângă poarta Brandenburg.

În 2010 a fost reales în Senatul SUA, iar în 2016 nu a mai candidat. În 2017, îl va succede pe James Clapper în funcția de director al DNI – comunitatea de intelligence din SUA.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Cele 30 de state membre ale NATO au adoptat miercuri, la summitul de la Madrid, la solicitarea “majoră” a României, pachete de sprijin și asistență pentru țările partenere Georgia și Republica Moldova, măsurile decise fiind gândite pentru a consolida reziliența acestor țări și a le menține independența.

“Aici, la Madrid, am decis intensificarea sprijinului pentru parteneri, în special pentru cei din vecinătatea estică, deci inclusiv pentru Republica Moldova şi Georgia – cei mai expuşi efectelor evoluţiilor de securitate. Toate aceste decizii răspund unei solicitări majore făcute de noi, de România”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la finalul reuniunii la care aliații au adoptat noul Concept Strategic și declarația finală a summitului.

El a precizat că la summitul de la Madrid s-a decis adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, precum şi pentru alţi parteneri, în funcţie de nevoile şi specificul fiecărei ţări. 

“România este decisă să se implice activ în implementarea pachetelor de asistenţă”, a subliniat Iohannis.

Având în vedere schimbările din mediul de securitate din Europa, am decis să luăm noi măsuri pentru a intensifica sprijinul politic și practic personalizat pentru parteneri, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova. Vom colabora cu aceștia pentru a le consolida integritatea și rezistența, pentru a le dezvolta capacitățile și pentru a le menține independența politică“, este consemnat în declarația finală a summitului NATO de la Madrid.

Continue Reading

NATO

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

NATO trebuie să fie alături de partenerii săi din întreaga lume pentru a păstra ordinea internațională bazată pe reguli în era competiției strategice, a declarat miercuri secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după o sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic cu liderii țărilor democratice din Asia-Pacific, o premieră pentru un summit NATO, cu liderii instituțiilor UE și cu cei ai Finlandei și Suediei.

Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic între Moscova și Beijing. Iar asertivitatea crescândă a Chinei și politicile sale coercitive au consecințe pentru securitatea aliaților și a partenerilor noștri“, a declarat Stoltenberg, aceleași mențiuni fiind cuprinse și în Conceptul Strategic proaspăt adoptat.

 

Deși a subliniat că Beijingul nu este un adversar al NATO, înaltul oficial aliat a subliniat că “China își consolidează substanțial forțele militare, inclusiv armele nucleare, își intimidează vecinii și amenință Taiwanul, investește masiv în infrastructura critică, inclusiv în țările aliate, își monitorizează și își controlează proprii cetățeni prin intermediul tehnologiei avansate și răspândește minciuni și dezinformări rusești”.

“Trebuie să continuăm să fim alături de partenerii noștri pentru a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Un sistem global bazat pe norme și valori în loc de violență brută. Așadar, NATO va intensifica cooperarea cu partenerii noștri din Indo-Pacific. Inclusiv în domeniul apărării cibernetice, al noilor tehnologii, al securității maritime, al schimbărilor climatice și al combaterii dezinformării. Pentru că aceste provocări globale necesită soluții globale”, a spus el.

Cei mai apropiați parteneri ai NATO care au participat la reuniune au fost Uniunea Europeană, Georgia, Finlanda, Suedia și, pentru prima dată la un summit NATO, partenerii din Indo-Pacific: Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Republica Coreea.

Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”.

Este pentru prima dată când China este menționată în Conceptul Strategic al NATO, după ce provocările reprezentate de Beijing au fost abordate în premieră într-o declarație finală a unui summit aliat la Londra în 2019 și reconfirmată în comunicatul final al summitului de la Bruxelles din 2021. Mai mult, documentul subliniază îngrijorarea cu privire la aprofundarea parteneriatului strategic dintre China și Rusia.

“Ambițiile declarate și politicile coercitive ale Republicii Populare Chineze (RPC) ne sfidează interesele, securitatea și valorile noastre. Republica Populară Chineză folosește o gamă largă de instrumente politice, economice și militare pentru a-și spori amprenta globală și pentru a proiecta putere, rămânând în același timp opacă în ceea ce privește strategia, intențiile și consolidarea militară. Operațiunile hibride și cibernetice malițioase ale RPC, precum și retorica sa de confruntare și dezinformare vizează aliații și dăunează securității Alianței. RPC încearcă să controleze principalele sectoare tehnologice și industriale cheie, infrastructura critică și materialele strategice. și lanțurile de aprovizionare. Aceasta își folosește pârghiile economice pentru a crea dependențe strategice și pentru a-și spori influența. Se străduiește să submineze ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv în domeniile spațial, cibernetic și maritim. Aprofundarea parteneriatului strategic dintre Republica Populară Chineză și Federația Rusă și încercările lor de subminare a ordinii internaționale bazate pe norme, care se consolidează reciproc sunt contrare valorilor și intereselor noastre“, se arată în document.

Continue Reading

NATO

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Decizia președintelui Joe Biden, anunțată la summitul NATO de la Madrid, de a spori contribuția forțelor americane în Europa și de a schimba postura militară a SUA pe flancul estic plasează Polonia și România în poziția de a fi nucleul prezenței de descurajare și apărare americane de la Marea Baltică la Marea Neagră. La 25 de ani de la primul summit aliat de la Madrid, când Polonia a primit invitația de a adera la Alianță, iar România a fost amânată primind în schimb beneficiul unui Parteneriat Strategic cu Statele Unite, deciziile de la summitul din 2022 din capitala iberică echilibrează nordul și sudului flancului estic al NATO și sporește rolul și influența regionale ale Varșoviei și Bucureștiului, Polonia urmând a găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic prin staționarea unui comandament SUA, iar România o brigadă și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic. În cadrul summitului, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic.

Liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari. Ulterior, președintele Klaus Iohannis a subliniat că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni, precizând că este vorba despre dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă în ţara noastră.

Polonia va găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic. România, o brigadă capabilă să disloce forțe pe flancul estic

Într-un document publicat de Casa Albă, deciziile anunțate de Biden cu privire la Polonia și România stipulează următoarele:

Polonia: “Înființarea unei structuri de comandă al Comandamentului Corpului V de Armată în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic”.

România: “angajamentul de a menține o brigadă de luptă rotativă suplimentară în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenamente și exerciții pe flancul estic”.

Într-un material separat, Pentagonul a furnizat detalii suplimentare, Polonia urmând a găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic prin staționarea unui comandament SUA, iar România o brigadă capabilă să disloce elemente subordonate pe flancul estic.

În Polonia, SUA vor staționa permanent comandamentul Corpului V de armată, un comandament de garnizoană al armatei și un batalion de sprijin în teren. Aceste forțe – primele forțe americane permanente pe flancul estic al NATO – vor îmbunătăți capacitățile noastre de comandă și control, interoperabilitatea cu NATO și gestionarea echipamentelor pre-poziționate. Această acțiune se bazează pe rolul central pe care Polonia l-a jucat în susținerea posturii de descurajare și apărare credibilă în luptă a NATO. Statele Unite vor continua, de asemenea, să mențină și să încerce să consolideze prezența substanțială a forțelor de rotație în Polonia, inclusiv o echipă de luptă a brigăzii blindate, un element al brigăzii de aviație de luptă și un element al cartierului general al diviziei, ceea ce permite Ministerului Apărării să desfășoare forțe de luptă în sus și în josul flancului estic”, arată Departamentul american al apărării,

În România, Statele Unite vor poziționa o echipă de luptă a brigăzii de rotație, menținând astfel o brigadă suplimentară pe flancul estic în comparație cu postura militară americană din ianuarie 2022. Această brigadă suplimentară cu sediul în România va menține capacitatea de a desfășura elemente subordonate pe flancul estic. Această brigadă va completa celelalte Brigade Combat Teams staționate și care operează în Europa”, precizează Pentagonul.

Prin brigăzile din Polonia și România, americanii vor putea menține un nivel foarte ridicat de pregătire

Ulterior, într-o discuție on the record cu presa, oficialii americani au explicat implicațiile strategice ale deciziei de a poziționa o brigadă de luptă în România, subliniază Casa Albă.

Potrivit oficialilor SUA – John Kirby, coordonator de comunicare strategică la Consiliul Național de Securitate, și Celeste A. Wallander, secretarul adjunct al Departamentului Apărării pentru afaceri de securitate internațională -, decizia de a menține o echipă a brigăzii de luptă a armatei în Polonia și de a găzdui o echipă a brigăzii de luptă a armatei în România creează capacitatea Statelor Unite de a susține prezența rotativă în țările de pe flancul estic și, în special, dar nu exclusiv, în cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.

Prin faptul că aceste două echipe ale brigăzilor de luptă (BCT-uri) sunt amplasate în Polonia și România, Statele Unite vor putea să susțină tipul de contribuții de urgență pe care le-au făcut în ultimele două luni.

În al doilea rând, având aceste BCT-uri în Polonia și România, Statele Unite vor putea să mențină pentru ele însele și pentru aliați un program foarte riguros de antrenament, în poligoane de antrenament, în special în România, dar și în Polonia.

O brigadă militară americană în România și un grup de luptă NATO condus de Franța. Ce înseamnă?

Printre deciziile luate de liderii NATO la summitul de la Madrid se numără și posibilitatea ridicării grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, dacă situația de securitate o impune.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

Celeste A. Wallander a precizat că “echipa de luptă a brigăzii cu cartierul general în România” va fi “o prezență prin rotație” și că ea reprezintă o contribuție bilaterală a Statelor Unite care nu înlocuiește națiunea cadru a grupului de luptă NATO din România condus de Franța.

“Acel BCT ar putea, în principiu, să fie disponibil pentru a oferi sprijin în materie de resurse pentru acel grup tactic, știți, în viitor. Nu am luat nicio decizie în acest sens. Ar trebui să discutăm cu Franța despre acest lucru. Dar este separat de grupul tactic NATO condus de Franța”, a conchis oficialul american.

Prezența militară americană și aliată în România ar putea depăși 8.000 de militari

Statele Unite și-au dublat deja prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care a ajuns la 2.000 de soldați.  

În ceea ce privește grupul de luptă decis la summitul din luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.

Grupul de luptă staționat în România va avea o componență de aproximativ 1150 de soldați, dintre care 550 de militari francezi, 248 de militari belgieni, 230 de militari polonezi și 120 de militari americani.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA12 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE12 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO8 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO8 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA19 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending