De ce are Romania nevoie de reprezentante regionale la Bruxelles?

In aprilie 2008, clubul RO-UE a lansat un studiu Prezente romanesti in Bruxelles-ul european : ghid pentru prezent si viitor, document in care apareau entitatile romanesti din capitala Europei la nivelul institutiilor europene precum si la nivelul diverselor asociatii, autoritati si institutii nationale, guvernamentale si neguvernamentale. Studiul isi dorea sa identifice care sunt actorii institutionali si prin ce mecanisme pot sa promoveze interesele Romaniei la Bruxelles. Din pacate, dupa patru ani numarul reprezentantelor romanesti in capitala Europei a ramas aproape acelasi, fapt care arata interesul scazut al politicienilor romani pentru fenomenul afacerilor europene si pentru ideea de lobby.

Ce inseamna reprezentare regionala la Bruxelles si de ce este necesara ?

Bruxelles este nu numai sediul central al instituţiilor UE, dar este un magnet pentru reprezentanţi ai diferitelor entităţi publice şi private din toate statele membre ale UE şi nu numai. Dupa Washington, Bruxelles este al doilea oras din lume ca si relatii diplomatice si lobby, aproximativ 20.000 de lobbysti desfasurandu-si activitatea in capitala Europei. Numărul de persoane care sunt reprezentanţi ai regiunilor europene, asociaţiilor de angajatori sau sindicate, diverse companii multinationale, firme de lobby, consultanti, avocati, etc,  depăşesc numărul de angajaţi ai instituţiilor UE. La Bruxelles, există peste 300 de birouri regionale, şi mai mult de 2.000 de birouri de lobby. Prin urmare, fiecare regiune trebuie să fie acolo reprezentată pentru a găsi parteneri cu care are afinităţi şi cu care se pot dezvolta proiecte comune relevante; Uniunea Europeană încurajează crearea de parteneriate europene între diferitele entităţi regionale. România, deşi este a doua ţară ca mărime şi populaţie din Europa Centrală şi de Est, practic nu există, în ceea ce priveşte activităţile de lobby de la Bruxelles. Cu câteva excepţii, România nu are reprezentanţe locale şi regionale pentru sectorul public şi privat sau societatea civilă, în capitala Europei, fapt care arată lipsa lor de interes pentru afacerile europene. Înţelegerea deplină a mecanismelor specifice ale UE este un factor esenţial în creşterea eficienţei de accesare a fondurilor structurale.

Un birou care va fi deschis la Bruxelles, ca reprezentare pentru administraţia publică ar trebui să aibă următoarele obiective, în scopul de a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie şi pentru a ajuta la procesul de dezvoltare economică:

– Să furnizeze date şi informaţii cu privire la fondurile comunitare oferite direct de către Comisia Europeană: programe finanţate prin instrumentul de Cooperare Teritorială Europeană

– Elaborarea unei  reţele eficiente prin parteneriate cu alte organizaţii din Europa

– Promovarea actvităţilor regionale, a unui oraş sau organizaţie la nivel european şi pentru o mai mare  vizibilitate

– De a atrage şi de a furniza informaţii pentru potenţialii investitori

– Consiliere în procesul de scrierea de proiecte pe fonduri structurale pentru specialiştii administraţiei publice

– Oferă consultanţă şi asistenţă pentru politicieni locali şi regionali, prin promovare şi prezentare (o prezentare adecvată a intereselor locale şi regionale), inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire şi vizite de studiu la Bruxelles.

Exemplu european de succes al unei reprezentante regionale.

Una dintre cele mai de success reprezentante regionale deschise la Bruxelles este “Comunitatea Valenciana”. Reprezentand o zona populata a Spaniei (aproximativ 5 milioane de locuitori, 10% din populatia Spaniei, Valencia fiind cel de-al treilea mare oras al Spaniei) aceasta zona a cunoscut una dintre cele mai rapide cresteri economice din Uniunea Europeana. Una dintre cauze a constituit-o probabil si  deschiderea unei reprezentante la Bruxelles care sa reprezinte interesele zonei respective in capitala Europei. In prezent oficiul din Bruxelles are 45 de angajati, majoritatea consultanti  in afaceri europene. In ultimii ani au inaintat Comisiei 193 de proiecte din care 38 au fost aprobate, bugetul total al proiectelor aprobate ajungand la peste 100 de milioane de euro; aproape 60 de milioane de euro au intrat in zona Valenciei din fondurile europene, restul pana la 100 de milioane reprezentand partea de co-finantare.

Cheia succesului nu este reprezentata numai de aceasta agentie din Bruxelles. Capacitatea oamenilor care lucreaza in administratie de a intelege fenomenul “fonduri europene”  precum si consensul politic al politicienilor  sunt factori care au adus succesul acestei Comunitati. In 2003 un nou instrument, pentru acea perioada, a fost implementat in zona: PPP (Public- Private Partnership), in care sectorul public si privat colaboreaza pentru accesarea de fonduri europene si implementarea proiectelor. Un alt success al zonei a fost crearea unui proiect “Perspective RFO (Regional Framework Cooperation) 2007-2013” unde alaturi de parteneri puternici din alte zone europene au inceput o colaborare inter-regionala si o strategie bazata pe competitivitate si sutinerea dezvoltarii. Impreuna cu celelate zone au accesat programe europene in diferite domenii care se ridica de asemenea la cateva zeci de milioane de euro.

Lobby regional si neinteresul clasei politice romanesti.

Prin prisma jobului, in perioada in care mi-am desfasurat activitatea la Bruxelles, am contactat telefonic toti directorii de ADR-uri din Romania, propunandu-le unul dintre serviciile care erau oferite de firma la care activam si anume Business Location Services, adica deschiderea unu birou de reprezentare regionala in Bruxelles. Compania de consultanta, oferea inchirierea unui spatiu plus consultanta pentru diferite proiecte europene si pentru business si ajuta reprezentanta regionala in formarea unui network cu alte regiuni dar si cu reprezentanti ai Comisiei Europene precum si a altor organisme europene.
Serviciul oferit era destul de costisitor, pentru o institutie gen ADR, de aceea, urmand modelul altor tari am incercat sa dezvolt acest proiect pentru zona de Vest, cu ajutorul unei reprezentante de renume din Bruxelles, zona Valencia. In proiectul propus politicieniilor din Vestul Romaniei, trebuia infiintat un ONG, la inceput cu finantare de la CJ, apoi si din sectorul privat, iar acest ONG, reprezenta zona de Banat la Bruxelles. Infiintarea unui birou de reprezentanta al zonei Banat (inclusiv Vojvodina)  sub protectia unei regiuni puternice, Valencia, care are deja experienta proiectelor legate direct de Comisia Europeana, suna ca un proiect important. Pe langa beneficiile aduse de participarea in proiecte europene si absortia de fonduri oferite direct de Comisia Europeana, deschiderea unui birou la Bruxelles ar fi intarit participarea zonei de Vest  la actiunile, politicile si deciziile UE.  Vorbind concret aceasta agentie din Bruxelles va oferi  asistenta de calitate Consiliilor Judetene,  primariilor si altor asociatii si organizatii din Vestul tarii, si din Serbia, referitoare la proiecte europene si nationale, la  politicile europene legate de diverse domenii de activitate.

La nivel regional, in Romania lucrurile stau in felul urmator. Agentiile de Dezvoltare Regionala functioneaza ca  instituţii neguvernamentale, nonprofit şi de utilitate publică. Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul de referinţă pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de coeziune economică şi socială pe care le pune în aplicare. Cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR) au fost stabilite în 1998 prin Legea nr. 151/1998, care a fost ulterior modificată prin Legea no.315/2004 si sunt organele executive ale Consiliilor de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale. Aceste Consilii de dezvoltare sunt conduse, prin rotatie de catre presedintii de Consilii Judetene, ale judetelor care fac parte din regiunea respectiva.

O parte din bugetul ADR-urilor, este finantat de catre Consiliile Judetene care fac parte din zona respectiva. De multe ori in fruntea unui asemenea Consiliu de Dezvoltare, care elaboreaza politcile viitore ale unui ADR sau activitatiile care vor fi intreprinse se afla un baron local. Acel personaj politic decide totul, din pacate asemenea politicieni inteleg greu ce inseamna lobby regional in capitala Europei. Si in cazul in care se ia decizia deschiderii unui birou, mai mult ca sigur, ca reprezentant va fi trimis cineva din anturajul baronului local. Astfel acel birou devine neperformant, deoarece persoanele care au ajuns acolo, nu sunt calificate si nu stiu ce inseamna lobby sau afaceri europene. In schimb, au un salariu destul de mare, bani care vin din fondurile publice.

Experienta mea pentru Vestul Romaniei

In noiembrie 2008, dupa un an si jumatate petrecut la Bruxelles in care am studiat si am lucrat in domeniul afaceri europene, m-am intors acasa, ferm convins ca o sa realizez un proiect din care avea de castigat zona de Vest a tarii, polticienii, admnistratia publica locala si regionala  si implicit eu. Inainte de asta, m-am intalnit cu Sorin Frunzaverde, la momentul respectiv europarlamentar si presedintele delegatei PDL la Bruxelles. Dupa doua intalniri cu dansul la biroul din cadrul Parlamentului European, m-a asigurat de sprijinul sau pentru deschiderea unui birou de reprezentanta regionala la Bruxelles pentru zona de Vest. M-a asigurat de acest lucru, insa trebuia sa astept sa devina din nou presedinte de CJ, ceea ce s-a si intamplat. Intre timp, la Bruxelles m-am intalnit si cu presedintele CJ Mehedinti, Marius Balu, un tip tanar si ambitios caruia i-a placut propunerea mea. Impreuna cu dansul am purtat discutii cu directorul reprezentantei zonei Valencia la Bruxelles, Jose Manuel Revuelta, si urma ca zona de Vest a Romaniei, sau numai judetele Mehedinti si Caras-Severin, sa devina partenere ale zonei Valencia si sa colaboreze cu aceasta in diferite proiecte europene sau sa atraga investitori din acea zona pentru a veni in Romania. De mentionat aici, ca partenerul spaniol punea la dispozitie tot ceea ce inseamna infrastructura pentru deschiderea acestui birou romanesc de reprezentare regionala la Bruxelles, pentru o perioada limitata, urmand ca apoi biroul sa se autofinanteze de pe urma proiectelor in care era implicat. Deci, biroul era deschis cu costuri minime, singura cheltuiala fiind salariul meu.

M-am intors acasa plin de speranta si convins ca o sa realizez acest proiect, mai ales ca acest capitol al fondurilor europene era si mai este unul deficitar Romaniei. Ajuns acasa, am avut discutii cu Sorin Maxim, directorul ADR Vest pentru a ma sustine in acest proiect. Sorin, mi-a spus ca proiectul e irealizabil, motivul fiind probabil neintelegerea presedintiilor de CJ din zona de Vest. Nu l-am crezut si am incercat de unul singur sa realizez acest proiect in care credeam. M-am intalnit cu Ostaficiuc de la Timis, cu Molot la Hunedoara, cu Balu la Mehedinti, cu Iotcu de la Arad si cu Frunzaverde la Caras. Toti m-au asigurat de importanta acestui proiect insa o decizie nu a fost luata niciodata. O sa ramana o enigma pentru mine, deaoarece nu mi-au spus niciodata motivele. Intr-un final, dupa un an de intalniri si discutii, cu presedntii de CJ din Vestul tarii, am realizat ca acest proiect nu se va realiza si ca presedintii de CJ au devenit ocupati cu alte probleme mult mai serioase.

Poltizarea excesiva a admnistratiei publice, coruptia si nepotismul din sistemul public romanesc, ineficienta acestuia, incapacitatea politicieniilor de a intelege fenomenul de afaceri europene si lobby au fost factorii care au impiedicat realizarea acelui proiect. Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta care se poate realiza prin transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance. In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Pentru o reforma eficienta sa administraiei publice romanesti, poate ar trebui sa fie luat in considerare din nou  procesul de descentralizare si regionalizare administrativa.

Pe langa aceasta, Bruxellul pare foarte indepartat de Bucuresti. Actorii romani de la Bruxelles, fie ei politicieni sau reprezentanti ai sectorului privat sau ai societatii civile, ar trebui sa fie mai activi in capitala Europei, promovand interesele tarii, iar actiunile lor ar trebui sa aiba o mai mare vizibilitate la Bucuresti. Mass-media are un rol important in promovarea acestor evenimente. In cazul in care ziarele si televiziuniile romanesti ar promova actiuniile si deciziile romaniilor din Bruxelles, precum si trendurile din politica europeana,  poate politicienii de acasa si chiar cetatenii Romaniei, ar intelege mai bine fenomenul de lobby si de afaceri europene.

 

Autor: Gratian Mihailescu

Consultant Afaceri Europene

Foto: rep-srpska.blogspot.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

19 + 7 =