De ce economia Greciei nu creşte chiar dacă guvernul nu se opreşte din cheltuit

Austeritatea şi recesiunea severă din Grecia sunt adesea asociate cu tăierea cheltuielilor publice, însă datele privind bugetul arată că din 2009 cheltuielile guvernului central sunt constant mai mari decât veniturile, se arată într-o analiză a Forbes preluată de ZF.ro, care concluzionează că, pe lângă incer­titudine, recesiunea se datorează suprataxării sectorului privat care încurajează afacerile să plece din ţară.

În 2011 guvernul central a avut venituri de aproape 50 miliarde euro, dar a cheltuit 70 miliarde euro. Cu un an înainte, veniturile s-au situat la 50,8 miliarde euro, iar cheltuielile la 66,9 miliarde euro, arată analiza preluată de Novinite. În 2009 încasările au ajuns la 48,5 miliarde euro, în timp ce guvernul a cheltuit aproape 72 miliarde euro.

Din aceste cifre reiese clar că Atena nu şi-a redus semnificativ cheltuielile, ceea ce ar însemna că în Grecia austeritatea severă este un mit.

De altfel, în ianuarie-mai 2012 cheltuielile au fost chiar mai mari decât în perioada similară din 2011, 2010 şi 2009. Desigur, s-a renunţat sau au fost restructurate anumite servicii care au un ecou mai răsunător, dar aceste măsuri au fost mai mult un instrument folosit pentru a impresiona. Guvernelor le place să elimine anumite servicii foarte vizibile dar fără importanţă financiară pentru a da impresia că se produc schimbări dramatice. Însă veniturile au scăzut în aceleaşi intervale chiar dacă taxele s-au majorat ameţitor după 2010.

Ideea generală este că scăderea economică “hidoasă” din Grecia are la bază declinul intolerabil al cheltuielilor publice. Ţara este în al cincilea an de recesiune, cu o scădere a Produsului Intern Brut de aproape 7% anul trecut.

Anul acesta economia ar putea să scadă cu 6,7%. Deoarece cheltuielile publice nu s-au redus semnificativ, se pune problema cauzei declinului.

Acestea ar fi, potrivit analizei, incertitudinea care planează asupra economiei şi politicilor greceşti, dar şi efectele majorărilor semnificative de taxe impuse sectorului privat deja supraimpozitat.

Din cauza impozitelor mari, 6.000 de firme şi companii greceşti s-au mutat doar în statul vecin Bulgaria. Ţara a fost aleasă deoarece face parte din Uniunea Europeană, ceea ce aduce beneficii comerciale afacerilor elene şi are o monedă stabilă ancorată de euro, pe când în Grecia afacerile sunt speriate de introducerea unei noi monede condamnate la devalorizare. Mai important decât toate, Bulgaria are un sistem de taxe unice pe venit şi profit (10%) şi TVA mai mică decât în Grecia (20%, faţă de 23%). După ce Sofia a introdus sistemul taxelor unice, veniturile din taxe au crescut cu 5,2% în primul an.

De aceea analiza recomandă ca guvernul grec să aplice un sistem de taxare asemănător cu cel bulgar şi să reducă dramatic cheltuielile în ceea ce ar putea fi descris ca “austeritate cu creştere”. La aceeaşi strategie au recurs Ronald Reagan şi Margaret Thatcher în SUA şi Marea Britanie în anii ’80.

Sursa: ZF.ro
Foto:   feltor.wordpress.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

2 × two =