De ce sunt mai buni nemţii decât francezii

Germania dă acum lecţii Franţei la capitolul creştere ecomomică. Dar tot ea e mai stresată demografic decât Franţa. Până în 2050, Germania va pierde între 7 şi 16 milioane de locuitori, scrie publicaţia franceză Capital. În acest timp, Franţa, într-o ironie compensatorie, va avea cu 7 milioane de locuitori în plus, postează money.ro.

Angela Merkel nu îl ia niciodată peste picior pe Nicolas Sarkozy. Şi cu atât mai puţin – Franţa, în ciuda performanţelor sale economice cel puţin modeste. Ministrul de Finanţe, Walter Schäuble, anunţa pe 20 ianuarie 2011 noul record de creştere a Germaniei de după ’90: plus de 3.6% la PIB în 2010, faţă de 1.4% – performanţa Franţei. Cu toate acestea, stresul demografic e mai mare la rasa ariană. Doar 1.36 copii, în medie, per femeie în Germania versus 2.01 în Franţa.  Mai mult, cercetătorii estimează că până în 2050 Germania va avea cu până la 16 milioane de locuitori mai puţin. Iar Franţa – 7 milioane în plus.

Germania înseamnă acum creştere record, excendent comercial uriaş, cea mai scăzută rată a şomajului din ultimii 20 de ani, deficit bugetar oprit la 3.3%. După recesiunea din 2009, economia germană a demarat în forţă, surclasându-le pe celelalte (din zona Euro). Astfel că, intră bine armată în vârtejul turbulenţelor actuale. Performanţa ei impune respect până la Palatul Elysee: „Sunt un fan al modelului economic german”, spune adesea preşedintele Sarkozy.
Modelul german se măsoară în obsesia inovaţiei industriale şi a competitivităţii care deschide pieţele mondiale, în ciuda cheltuielilor cu salariile relativ apropiate de cele ale Franţei, dar şi în capacitatea de implementa reforme curajoase care să ţină la adăpost forţa de muncă şi competitivitatea, sacrificând veniturile şi consumul.
„Negocierile permanente între sindicate şi patronat au permis companiilor să facă faţă globalizării”, spunea Henrik Uterwedde, economist la Institutul Franco-German Ludwigsburg. Din ’90 până la sfârşitul boom-ului post-reunificare, Germania a ales să salveze locurile de muncă, cu preţul creşterilor salariale, care au rămas moderate, în acord cu principalul sindicat IG Metall, explică Uterwedde.


Cum a salvat Germania piaţa muncii: cu salarii modeste şi cu flexibilizarea muncii

Solidaritatea acestui sistem a fost confirmată în recesiune. Partenerii sociali au pregătit un nouă versiune a part-time-ului, programul de muncă a fost redus la 20-30 de ore săptămânal, funcţie de nevoile companiilor, care au fost  încurajate să angajeze part-time, prin acordarea de ajutoare de stat, care compensează între 70-85% din salariile aferente joburilor full-time pierdute. Toate au condus la „miracolul” angajabilităţii germane: 7% rata şomajului, faţă de 9% în Franţa.

Volkswagen-primul producător auto al Germaniei, Daimler şi Siemens, jucători de top din Germania, au semnat „pacte ale locurilor de muncă”, prin care se angajează să garanteze locurile de muncă pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire a contractului, chiar cu preţul productivităţii.

Abordarea este împărtăşită şi de lanţul german de companii supraspecializate Mittelstand, care excelează pe nişele lor, fiind unul din principalele motoare de creştere a Germaniei, care singur face 40% din totalul exporturilor Germaniei.
Companiile din electromecanica de mare precizie, din metalurgie, din industria auto, şi din industria chimică sunt cele care alcătuiesc nucleul-tare al performanţei economice a nemţilor.
„Aceste firme sunt orientate/au strategii de business pe termen lung, şi sunt gândite să fie preluate de generaţiile care vin din urmă”, explică Isabelle Bourgeois. În contast, cu sucursalele multinaţionalelor din Franţa, care nu văd mai departe de aici şi acum.  Ironic, de vreme ce tot francezii vor fi martori la dispariţia rasei ariene, cu strategii de business a la long, cu tot.

Articolul a fost preluat de site-ul money.ro.

Sursa foto: crossed-flag-pins.com

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

20 + fifteen =