Connect with us

NATO

De la Donald către Donald. Președintele Consiliului European, mesaj ferm către președintele SUA: Când vă întâlniți cu Vladimir Putin, amintiți-vă că America nu are și nu va avea un aliat mai bun decât Europa

Published

on

Corespondență de la NATO

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a utilizat contextul semnării noii Declarații Comune Uniunea Europeană – NATO, pentru a-i reaminti președintelui american Donald Trump că ”America nu are și nu va avea un aliat mai bun decât Europa”, într-o declarație menită să răspundă criticilor virulente ale liderului de la Casa Albă cu privire angajamentele financiare ale aliaților europeni în materie de bugete militare.

Astăzi, europenii cheltuiesc pentru apărare mai mult decât Rusia, și la fel de mult ca China. Și cred că nu aveți nicio îndoială, domnule președinte, că aceasta este o investiție în apărarea și securitatea comună a Americii și a Europei. Ceea ce nu poate fi spus cu încredere despre cheltuielile Rusiei sau Chinei”, a declarat Tusk, în prezența secretarului general al NATO și al președintelui Comisiei Europene, alături de care a semnat o nouă Declarație Comună NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, document care transformă mobilitatea militară într-un capitol de excelență al securității europene.

Înaintea sosirii sale în Europa pentru summitul aliat, președintele american a criticat din nou statele membre NATO pentru că nu alocă destule fonduri pentru apărare.

În discursul său, Tusk a mai făcut două remarci către liderul american, care continuă să exercite presiuni la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare și care, ulterior summitului, va participa la un summit-premieră alături de președintele Rusiei.

Mai întâi de toate, dragă America, apreciați aliații voștri, după ce nu aveți atât de mulți. Și, dragă Europă, cheltuiește mai mult pentru apărarea ta, pentru că toată lumea respectă un aliat bine pregătit și echipat”, a completat președintele Consiliului European.

Liderul UE, fost prim-ministru polonez, i s-a adresat lui Donald Trump și din perspectiva întâlnirii liderului american cu omologul rus, Vladimir Putin, exemplificând sprijinul Europei pentru SUA.

Banii sunt importanți, însă solidaritatea autentică este și mai importantă. Vorbind despre solidaritate, vreau să risipesc argumentul președintelui american, care spune că numai SUA protejează Europa împotriva dușmanilor noștri și că SUA sunt aproape singure în această luptă. Europa a fost prima care a răspuns la scară largă atunci când SUA a fost atacată și a cerut solidaritate după 11 septembrie. Soldații europeni s-au luptat umăr la umăr cu soldații americani din Afganistan. 870 de bărbați și femei curajoși europeni și-au sacrificat viața, inclusiv 40 de soldați din patria mea din Polonia. Stimate domnule președinte, vă rugăm să vă amintiți despre acest lucru mâine, când ne întâlnim la summitul NATO, dar mai ales când vă întâlniți cu președintele Putin la Helsinki. Merită întotdeauna să știți: cine este prietenul tău strategic? Și cine este problema ta strategică?”, a conchis Tusk.

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© Luminita Odobescu/ X

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, și ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, au lansat joi, la București, campania “Born in NATO” pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

Potrivit unei postări pe contul de X (ex-Twitter) al șefei diplomației europene, evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Sfântul Sava din București.

Campania este “dedicată tinerilor născuți după 2004, primul an al României în NATO”, a afirmat Luminița Odobescu, adăugând că “celebrăm libertatea, securitatea, democrația pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi”.

În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec le-a transmis tinerilor că “apartenența României la NATO a fost probabil evidentă” pentru ei din momentul în care au aflat ce este NATO, dar a subliniat că nu a fost întotdeauna evident că România, și alte state din Europa de Est, vor adera la NATO.

“Atunci când România, împreună cu alte șase țări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – au fost invitate să adere la NATO (la summitul de la Praga din 2002), acesta a fost de fapt un pas îndrăzneț care a reunit două jumătăți ale Europei care fuseseră divizate de războiul rece. A fost un angajament, luat de liderii României de la acea vreme – luat de toți liderii noștri de la acea vreme – că baza relațiilor dintre o Europă reunificată și alianța transatlantică va fi reprezentată de valorile noastre comune. Am convenit că vom trăi după aceleași reguli de bază ale statelor democratice într-un sistem internațional bazat pe reguli. Împreună vom căuta nu doar securitatea, ci și libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”, a declarat Kavalec.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© U.S. Department of State / Facebook

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, va merge săptămâna viitoare în Franţa unde se va întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a discuta în special despre sprijinul acordat Ucrainei, a anunţat miercuri Departamentul de Stat de la Washington.

Vizita are loc în plină intensificare a loviturilor ruseşti în Ucraina şi într-un moment în care Kievul le cere aliaţilor săi occidentali mai multe sisteme moderne de apărare aeriană Patriot, scrie AFP, potrivit Agerpres.

De partea americană, ajutoare militare de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina sunt blocate în prezent de opoziţia republicană din Congres.

“La Paris, secretarul de stat se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei şi pentru a preveni escaladarea conflictului din Fâşia Gaza”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Aceasta va fi o rară vizită la Paris a secretarului de stat american, un vorbitor perfect de franceză, care nu a mai fost acolo de aproape doi ani.

Preşedintele francez, la rândul său, a efectuat o vizită de stat la Washington în decembrie 2022.

După Paris, Blinken se va afla miercuri și joi la Bruxelles pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările NATO cu ocazia celei de-a 75-a aniversări de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, pe 4 aprilie, a adăugat Miller.

Reuniunea urmează să pregătească summitul liderilor celor 32 de state euro-atlantice de la Washington, din perioada 9-11 iulie.

Antony Blinken va participa, de asemenea, la un Consiliu SUA-UE pentru comerţ şi tehnologie la Louvain, în Belgia.

Continue Reading

NATO

NATO poate disloca în România Forța de reacție rapidă dacă va fi cazul, anunță Parlamentul după aprobarea din partea președintelui Klaus Iohannis

Published

on

© XVIII Airborne Corps/ Twitter

Plenul reunit al Parlamentului a luat act, în şedinţa de marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Legislativul este informat că Forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.

“Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului, potrivit Agerpres.

Potrivit documentului citat, “în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

“În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.

Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, “pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.

“În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Forţa NATO de reacţie rapidă, denumită ”Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat” (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost constituită în anul 2014 după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a fost desfăşurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianţei după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022.

Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este activată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe – VJTF -, condus în 2022 de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie 2022, în România.

În 2024, Forța de reacție rapidă a NATO este condusă de Marea Britanie, care conduce și Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO după Războiul Rece, în care 90.000 de soldați vor consolida apărarea Europei, punând în aplicare noile planuri de apărare regională.

Cel mai important exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece – Steadfast Defender 24 – va avea o componentă care se va desfășura și în România, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, în luna februarie, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro acordat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.5 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO7 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE8 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA11 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.11 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending