De la New Deal-ul lui Roosevelt la New Deal-ul franco-german

Adrian Marius DobreFrecvent liderii europeni ies cu cate o noua strategie, un nou plan de redresare si mai nou de crestere economica. In timp, acestea se dovedesc a fi interventii populiste sau in cel mai bun caz produc efecte benefice doar pentru o anumita categorie de state.

La modul cel mai concret ne confruntam cu un nou model german, acum pentru sprijinirea tinerilor si pentru scaderea somajului. Oare finalul va fi de aceeasi factura cu cel survenit in urma masurilor de austeritate „made in Germany”?

Initiativa franco germana pentru tineri

Planul denumit simbolic „New Deal for Europe” se bazeaza pe trei parghii: accesul la credite pentru IMM-uri, dezvoltarea alternantei si mobilitatea geografica.

  1. Concret, Banca Europeana de Investitii (BEI) va acorda mai mult de 40% fonduri, sau 70 de miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru a investi in “proiecte care au un impact asupra ocuparii fortei de munca pe termen scurt si pe termen mai lung “, a spus presedintele sau german Werner Hoyer.
  2. Cea de a doua parghie este alternanta. Dezvoltarea unui sistem de invatamant prin alternanta, adica invatarea in scoala efectuata concomitent cu stagiile in intreprinderi. De asemenea se urmareste dezvoltarea uceniciei, ca una dintre modalitatile de relansare a proiectului „Erasmusul pentru Alternanta”, dupa modelul Erasmus pentru studenti.
  3. Ultima parghie este cresterea mobilitatii tinerilor, atat in ​​tara, dar mai ales in Europa. Aceasta va viza finantarea cursurilor de limbi straine si a deplasarilor.

Cat de viabil este proiectul propus?

Simbolistica proiectului pare sa fie singurul lucru interesant, dar in acelasi timp de o mare ironie. Cand ne referim la New Deal din SUA suntem obligati sa ne gandim ca s-a ajuns la un stat federal al bunastarii, intr-un context dificil – criza anilor `30. Atunci s-au pus bazele unei integrari fiscale mai puternice intre state.

Intr-adevar in Europa exista tendinta de a promova necesitatea realizarii unei integrari fiscale mai profunde avand ca obiective foarte clare pe acelea care duc la crestere economica.  Dar in acest caz ar fi mai bine sa plecam de la diferente si nu de la similitudini.

Pe dimensiunea mobilitatii, istoria recenta ne arata ca s-au produs foarte multe fenomene ce inca nu pot fi controlate. Asa zisul „exod al creierelor” afecteaza tarile in curs de dezvoltare, iar incurajarea mobilitatii va duce la un exod din ce in ce mai pronuntat in randul populatiei calificate. Pentru muncitorii necalificati, Romania, din proprie experienta ar trebui sa vada ca deja s-au croit prea multe bariere, atat structurale cat si politice. Nu mai putem considera un beneficiu aceasta axa propusa de franco-germani.

Problematica din jurul ratei somajului in randul tinerilor este mult mai complexa. Pentru a gandi un plan eficient si viabil ar trebui sa stabilim ce strategii macroeconomice ar fi necesare, care sunt instrumentele ce vor fi folosite.

Pentru planul de investitii vehiculat se dau foarte putine detalii, chiar se mentioneaza o anumita reticenta pentru finantarea de orice fel.

Suma pusa in joc este foarte mica – 6 miliarde de euro anuntate pentru 7 ani reprezinta 0,005% din PIB-ul Uniunii Europene. Bogatia creata de catre zona euro in 26 minute.

Sa transmita acest lucru oare un mesaj al importantei?

Programul Erasmus a avut beneficii indiscutabile, dar a fost oprit din lipsa finantarii. Iar lipsa finantarii releva lipsa unei vointe politice in ceea ce priveste continuarea lui.

S-a mai mentionat ca Banca Europeana de Investitii (BEI) va acorda credite “in valoare de cateva miliarde” firmelor care se vor angaja sa recruteze sau sa formeze tineri. Dar cu totii stim ca BEI finanteaza proiecte care dau randament. Cum poti finanta intreaga arhitectura de IMM-uri (acolo unde inca mai exista), cand aceste companii sunt sufocate pe piata europeana supra-aglomerata. Nu ar trebui sa plecam de la consolidarea IMM-urilor?

Pe formula „modelul german este bun la toate” – aplicam aceasta miraculoasa solutie care abia acum s-a aratat. In perioada cand se aplicau masurile de austeritate aceasta solutie era pusa la colt. Acum este vehiculata, doar asa, ca desert.

Mai trebuie sa stim ca sectorul IMM-urilor din Germania este foarte bine consolidat. Mai mult, Europa este o piata dominata de exporturile nemtesti. Aceste atribute nu le regasim in niciun alt stat european.

Ma gandesc intr-un final ca notiunea de „tineri someri” nu este bine inteleasa. Tinerii someri nu sunt numai cei care studiaza, nu se refera doar la cei care au mai lucrat. Chiar presedintele francez, Francois Hollande spunea ca pe langa cei 6 milioane de tineri someri exista 14 milioane de tineri fara locuri de munca, care nu studiaza si care nu au facut nici macar un stagiu de ucenicie. Sunt 20 de milioane de tineri a caror soarta depinde de experimentele politice realizate de liderii europeni.

In concluzie mesajul puternic ce se vrea a fi transmis ascunde o lipsa de solutii, de finantare, de substanta.

Si toate acestea se intampla intr-o Europa cu un potential inca neexploatat, imens, dar care din pacate  trateaza doar efectele nu si cauzele profunde ale problemelor.

 

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *