Marea Britanie și România au semnat joi, la Londra, prin miniștrii de externe James Cleverly și Bogdan Aurescu, Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral româno-britanic pentru a construit un parteneriat mai puternic. Documentul, semnat la 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, stipulează că Londra și Bucureștiul vor coopera, între altele, pentru a consolida poziția de apărare a NATO pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește întregul flanc estic și în Marea Neagră.

“Un moment istoric astăzi, la Londra: am semnat, împreună cu James Cleverly, Declarația comună reînnoită privind Parteneriatul Strategic România – Marea Britanie, care oferă un nou cadru solid, mai bine structurat și cu un caracter strategic mai profund, pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

A historic moment today in London: I signed with @JamesCleverly the renewed Joint Statement on 🇷🇴-🇬🇧 #StrategicPartnership, which provides a new solid framework, better structured&with deeper strategic character, for further development of our relations ➡️https://t.co/bweLuh9nfT pic.twitter.com/r0xk0i9ANN

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023

Conform Declarației actualizate, disponibilă pe site-ul MAE, cooperarea sub umbrela Parteneriatului Strategic se va desfășura cu prioritate în  șase domenii: afaceri externe; apărare și securitate; aplicarea legii, afaceri interne și cooperare în sfera justiției; legături inter-umane; securitate cibernetică, tehnologie și amenințări hibride; și promovarea comerțului, a investițiilor și a antreprenoriatului. Responsabilitatea generală a promovării cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic va aparține ministerelor afacerilor externe, care vor organiza anual reuniuni de evaluare a stadiului implementării obiectivelor stabilite în cadrul Parteneriatului și vor explora noi oportunități de colaborare.

“Suntem angajați în apărarea colectivă prin intermediul NATO. Vom lucra împreună pentru a consolida relația transatlantică, coordonând politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică. România și Regatul Unit vor consolida poziția de apărare pe termen lung a NATO, asigurându-se că aceasta dispune de o rețea largă de parteneriate pregătită să facă față tuturor amenințărilor la adresa securității euro-atlantice. Acțiunile agresive ale Rusiei în Marea Neagră, în special în Ucraina, începând din 2014, evidențiază importanța cooperării în ceea ce privește securitatea noastră reciprocă și apărarea colectivă. Ne vom aprofunda cooperarea diplomatică, de securitate și de apărare, consolidându-ne capacitatea de a depăși amenințările actuale și viitoare la adresa securității“, se arată în preambulul acestui document.

În ceea ce privește forumul bilateral, cei doi miniștrii de externe au deschis lucrările primei ediții, atât Aurescu, cât și Cleverly, așteptându-se ca aceste dezbateri să genereze noi idei și oportunități pentru parteneriatul bilateral, urmând să devină un forum anual.

Very glad to open with @JamesCleverly the 1st 🇷🇴-🇬🇧 #BilateralForum taking place today in #London. I’m confident that debates will generate new ideas&opportunities for our bilateral partnership in strategic fields, becoming an annual exercise. Looking forward to its results! pic.twitter.com/CIglZHtczO

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023

Înainte de semnarea acestui document, Aurescu și Cleverly au avut consultări politice, după cum informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly au abordat atât principalele aspecte ale relației bilaterale româno-britanice de Parteneriat Strategic, cu accent pe identificarea de noi oportunități pentru consolidarea acesteia, cât și evoluțiile regionale și internaționale, cu accent pe războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și contracararea efectelor acestuia.

În acest context, cu prilejul discuțiilor cu omologul său britanic, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat satisfacția față de cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state, având ca pilon principal colaborarea în domeniul securității.

De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat potențialul de aprofundare a colaborării pe dimensiunea economică, atât în privința schimburilor comerciale, care au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2022, marcând o creștere importantă față de anul 2021, cât și în sfera investițiilor britanice în țara noastră.

Ministrul afacerilor externe a evocat  importanța comunității românești din Regatul Unit pentru relația bilaterală și prioritatea acordată de autoritățile române promovării intereselor și protejării drepturilor celor peste 1,2 milioane de cetățeni români din Marea Britanie, o comunitate vibrantă, foarte bine integrată din punct de vedere socio-economic, cu o contribuție substanțială la dezvoltarea societății britanice și a relației bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat întâlnirea pe care a avut-o, în marja vizitei, cu reprezentanții comunității române din Regatul Unit, punând accentul pe interesele prioritare ale acestora – extinderea rețelei consulare a României, sporirea eforturilor pentru predarea limbii române pentru copii, precum și simplificarea procedurilor pentru obținerea statutului de rezident.

În acest sens, ministrul Cleverly a arătat întreaga deschidere a autorităților britanice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și intereselor comunității românești, asigurând că cetățenii români sunt mai mult decât bineveniți în Regatul Unit, fiind apreciați pentru contribuția lor economică și reputația foarte bună.

Cu privire la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, cei doi miniștri au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale, ilegitime și neprovocate a Rusiei, cu impact asupra securității întregii regiuni, precum și asupra arhitecturii de securitate euroatlantice.

Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat importanța unității Aliate și a coordonării NATO-UE pentru susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei. Ambii miniștri au subliniat importanța continuării sprijinului și solidarității internaționale pentru Ucraina, pentru cât timp va fi necesar. Cu acest prilej, ministrul Aurescu a adresat omologului său invitația de a participa la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București în luna aprilie de către România împreună cu Ucraina.

Ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit omologului său pentru excelenta colaborare în domeniul securității și apărării, atât bilateral și în cadrul NATO, apreciind misiunile de poliție aeriană ale UK în România și angajamentul partenerului britanic pentru creșterea securității la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic al NATO. În acest sens, ministrul Aurescu a evocat rezultatele foarte bune ale reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, găzduită în noiembrie 2022 de șeful diplomației la București, în pregătirea priorităților pentru Summitul NATO de la Vilnius din acest an.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu și omologul britanic au agreat necesitatea de a fi continuate eforturile pentru finalizarea procesului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea menținerii izolării internaționale și a presiunii asupra Rusiei, prin consolidarea regimului de sancțiuni, respectiv eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare, precum și prin tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crimele de război comise în Ucraina. Secretarul de stat britanic a transmis aprecieri deosebite cu privire la modul în care România și-a exprimat solidaritatea în contextul crizei umanitare din Ucraina, acordând un sprijin consistent și multidimensional statului vecin. Ministrul Cleverly a adresat, în numele Guvernului Regatului Unit, mulțumiri pentru eforturile României în acest sens, aducând reală valoare adăugată eforturilor comunității internaționale de a sprijini Ucraina să facă față agresiunii ruse.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat o analiză cu privire la situația din Republica Moldova, în condițiile în care această țară se confruntă cu provocări politice, securitare, economice și umanitare fără precedent, pe fondul războiului din Ucraina. În context, șeful diplomației române a subliniat importanța sprijinului internațional pentru eforturile Republicii Moldova de a-și continua procesul complex de reformă asumat și de a-și întări progresiv reziliența și securitatea, mai ales în contextul acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în acest stat. A menționat și relevanța crescută a Moldova Support Platform, format lansat anul trecut de ministrul Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța, și în cadrul căruia România și Regatul Unit co-prezidează Grupul de lucru privind combaterea corupției.

Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi despre situația din Georgia și au fost de acord cu importanța menținerii parcursului european al acestei țări. În acest sens, ministrul Aurescu a prezentat eforturile pe care le face România la nivel bilateral și multilateral, inclusiv în cadrul NATO și al UE, cu referire inclusiv la contribuția la misiunea UE de monitorizare – EUMM Georgia.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a informat asupra faptului că România, prin președintele Klaus Iohannis, va găzdui în a doua parte a anului Summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei și a arătat convingerea că Regatul Unit va continua să participe și să sprijine acest format, care contribuie la dezvoltarea regională și creșterea interconectivității strategice, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară între nordul și sudul Flancului Estic al NATO.

Discuțiile au prilejuit, totodată, și abordarea celor mai importante aspecte ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ministrul Bogdan Aurescu salutând agrearea Cadrului Windsor, un instrument juridic menit să răspundă provocărilor referitoare la implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord. În context, șeful diplomației române a exprimat încrederea că acordul asupra Cadrului va acționa ca un catalizator pentru deschiderea unui nou capitol în relațiile dintre UE și Regatul Unit și a pledat pentru implementarea rapidă a acestuia.

Partenerii occidentali ai Ucrainei vor trebui să sprijine această țară invadată de Rusia încă mult timp, deoarece Putin ”nu intenționează să obțină pacea, ci vrea mai mult război”, a fost mesajul transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, printr-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, conform DPA, citat de Agerpres.

Oficialul NATO a explicat ca Rusia apelează la o strategie bidirecțională pentru a-și suplimenta storurile militare: își sporește producția industrială și recurge la regimurile autoritare cu care are relații bune în încercarea de a obține mai multe arme.

Astfel stând situația, SUA, Marea Britanie, Germania și celelalte țări occidentale trebuie să se pregătească să sprijine Ucraina cu arme, muniție și piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp.

”Nevoia va continua să existe, deoarece este vorba de un război de uzură. Este vorba de capacitatea industrială de a menţine sprijinul”, a spus el.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunțat luni un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, a cărui valoare se ridică la 350 de milioane de dolari, care cuprinde muniții, arme și alte echipamente necesare forțelor ucrainene în lupta cu Rusia.

Sprijinul american vine în completarea celui aprobat luni de miniștrii de externe din UE, de 2 miliarde de euro, pentru a spori livrările de muniție către această țară care a intrat deja în al doilea an de când este invadată de vecinul rus.

Astfel, 17 din cele 27 de țări membre UE, între care și România, cărora li se adaugă Norvegia, au convenit să cumpere în comun muniție de artilerie pentru Kiev.

Mai multe țări s-au oferit deja să se alăture acestei inițiative, după ce vor fi parcurs procedurile naționale.

În egală măsură, Japonia și-a exprimat intenția – prin vocea premierului său, Fumio Kishida, aflat zilele trecute într-o vizită la Kiev pentru a-i transmite președintelui Volodimir Zelenski admirația sa pentru curajul poporului ucrainean în fața invadatorilor ruși – de a contribui financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”.

Parlamentul Suediei a aprobat miercuri, în avans, aderarea țării nordice la NATO, în pofida blocării de către Turcia și Ungaria a acestui proces, anunță AFP, citat de Agerpres.

Textul care autorizează intrarea Suediei în alianța militară a fost adoptat de Riksdag a fost adoptat cu 269 de voturi ”pentru” și 37 ”împotrivă”.

”A fi membru al NATO este cel mai bun mijloc de a proteja securitatea Suediei şi a contribui la securitatea întregii zone euroatlantice”, a pledat ministrul suedez al afacerilor externe Tobias Billstrom în timpul dezbaterii ce a precedat votul.

Aprobarea, una aşteptată dată fiind susţinerea majorităţii partidelor, rămâne deocamdată fără efect pentru Suedia.

Finlanda vecină, care a înaintat candidatura în același timp cu Suedia, în luna mai, ca o consecință directă a invaziei declanșate de Rusia în Ucraina, este deja într-o poziție mai avansată privind aderarea la NATO.

Ungaria urmează să dea undă verde aderării sale luni, în vreme ce Turcia, prin președintele său, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat săptămâna trecută acordul Ankarei de a accepta Finlanda în NATO, cu un vot al parlamentului ce ar urma să aibă loc înainte de alegerile din 14 mai.

În cazul Suediei, Budapesta nu a fixat încă o dată, în vreme ce Turcia a reiterat din nou refuzul de a permite acestei țări nordice să devină al 32-lea membru al NATO.

Ankara acuză Suedia în special că primeşte pe teritoriul său militanţi ”terorişti” kurzi şi că refuză să-i extrădeze. În realitate, justiţia suedeză este cea care ultimul cuvânt în cazul acestor extrădări.