Connect with us

NATO

Decizie istorică: Republica Moldova și NATO au semnat acordul pentru înființarea oficiului de legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău

Published

on

Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică au semnat marți acordul privind înfiinţarea unui Oficiu de Legătură NATO la Chişinău., în timpul întrevederii dintre premierul Pavel Filip și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

FOTO: NATO

FOTO: NATO

”Am certitudinea că deschiderea acestui Oficiu va contribui la valorificarea potenţialului de cooperare cu Alianţa prin implementarea iniţiativelor existente, a unei comunicări despre programele NATO, precum şi a unor proiecte noi realizate cu sprijinul Alianţei”, a menţionat Pavel Filip cu acest prilej, conform unui comunicat al Guvernului de la Chișinău.

”Astăzi am făcut un important pas înainte. Doar ce am însemnat un acord care va facilita înființarea unui oficiu de legătură al NATO la Chișinău. Acest birou va ajuta la promovarea cooperării practice dintre NATO și Republica Moldova. Ne va permite nouă să vă sprijinim și mai bine în reformele voastre”, a spus și Jens Stoltenberg, conform site-ului oficial al Alianței.

Anunțul inițial fusese făcut de către Anatol Șalaru, ministrul Apărării din Republica Moldova, pe pagina sa de Facebook. 

”Cu câteva minute in urma, la Cartierul General al NATO din Bruxelles s-a semnat de catre premierul Pavel Filip si Secretarul General al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltemberg, acordul pentru deschiderea biroului NATO la Chisinau. Salut aceasta decizie istorica ce reprezinta un pas important pentru Republica Moldova. Deschiderea acestui birou a fost una dintre prioritatile mandatului meu ca ministru al apararii si el va fi un real sprijin pentru modernizarea Armatei Nationale dar si a intregului sistem national de securitate. In actualul context regional, deschiderea biroului NATO la Chisinau este o dovada a increderii pe care partenerii externi o au in actuala guvernare si totodata o dovada a cresterii importantei strategice si geostrategice a Republicii Moldova. Multumesc colegilor din guvern pentru sprijinul acordat acestui proiect si mai ales multumesc tuturor militarilor care prin profesionalism si multa munca au facut posibil acest proiect”, a scris Șalaru.

Guvernul Republicii Moldova a primit avizul pozitiv al Comisiei politică externă şi integrare europeană din cadrul Parlamentului de la Chișinău pentru a începe consultările în vederea deschiderii unui birou de legătură NATO la Chișinău pe 1 iulie 2016anatol salaru, cu câteva zile înainte ca ministrul Anatol Șalaru să reprezinte R. Moldova la summitul NATO de la Varșovia, acolo unde s-a înregistrat o importantă premieră: pentru întâia oară, un comunicat final al unui summit aliat a atribuit R. Moldova un paragraf distinct de poziție Alianței cu privire la acest stat partener.

Citiți și Premieră într-o declarație finală a unui summit NATO: Republicii Moldova i-a fost atribuit un paragraf distinct / Klaus Iohannis: Este o realizare a mandatului României

Paragraful 116 constituie nu numai o referire exclusivă la Republica Moldova, ci și angajamentul aliat pentru continuitatea consolidării capacităților de apărare a Republicii Moldova. 

În Țara Galilor, am extins Inițiativa de Construire a Capacității de Apărare și Securitate pentru Republica Moldova. De atunci, aliații și partenerii au furnizat expertiză și consiliere în sprijinul procesului de reformă aflat în desfășurare pentru a consolida capabilitățile forțelor armate moldovene și a sectorului de apărare. Aliații rămân angajați în acest sens pentru ca Moldova să beneficieze de un viitor prosper, sigur și stabil în concordanță cu valorile comune ale democrațiilor europene. Pentru a realiza un asemenea viitor, este important ca Republica Moldova să rămână angajată în implementarea reformelor de care beneficiază toți cetățenii săi. Mulțumim contribuției Republicii Moldova pentru contribuția sa la operațiunile NATO”, se arată în declarația finală a summitului NATO de la Varșovia cu privire la Republica Moldova, care a fost reprezentată la reuniunea nord-atlantică de ministrul Apărării, Anatol Șalaru.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

Published

on

© NATO/ Twitter

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel global, iar reziliența reprezintă astăzi o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei, a transmis Ministerul Afacerilor Externe în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere.

La reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările NATO din luna decembrie a anului trecut, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a anunțat, în conformitate cu aprobarea președintelui și a prim-ministrului, decizia României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență. Ulterior, la 28 decembrie, Guvernul României a luat decizia înființării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

“Evaluările naționale, dar și ale NATO și UE, arată necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. În paralel cu inițiativele și procesele deja declanșate la nivel euro-atlantic pe tema rezilienței, este în continuare nevoie de o abordare integrată și adaptată evoluţiilor pe termen lung”, mai arată sursa citată, care subliniază că pandemia generează și oportunități pentru realizarea de acțiuni comune, menite să consolideze reziliența, atât pe palier intern, nivelul societății și al instituțiilor statului, precum și pe palier extern, la nivelul organizațiilor internaționale multilaterale.

Inițiativa României, susținută de SUA și de NATO. Reziliența, o temă centrală la summitul Alianței Nord-Atlantice din 2021

Potrivit Ministerului, inițiativa României “a fost susținută și promovată de România inclusiv în discuțiile de nivel cu SUA și alți aliați și parteneri, iar operaționalizarea sa reprezintă una dintre prioritățile MAE în prezent”.

De altfel, răspunzând în luna decembrie unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro referitoare la propunerea României, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei. Ulterior, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a declarat într-un briefing cu jurnaliștii români, că rezilienţa este un subiect ce a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO din 2021 și va fi o temă de sine stătătoare în dezbaterile liderilor euro-atlantici.

Pentru România, asigurarea rezilienței este o prioritate, la nivel național și în cadru aliat, fiind esențială dinamizarea cooperării strânse între statele aliate, pe baza lecțiilor desprinse până în prezent, pentru a spori eficiența răspunsurilor individuale și colective la situații de criză și nu numai“, mai subliniază Ministerul Afacerilor Externe.

Cum va funcționa E-ARC?

MAE precizează că “România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să aibă un rol central în conectarea actorilor relevanți în domeniu si crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.

Centrul va promova, printre altele, o abordare strategică integrată privind realizarea coeziunii în jurul conceptului de reziliență și va identifica atât vulnerabilitățile, cât și soluții pragmatice în acest sens, asigurând, totodată, un ghidaj pentru actorii naționali și internaționali.

“Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere. Conducerea Centrului va beneficia de sprijinul unui Comitet consultativ internațional, format din experți din domeniul public și privat, din mediul academic și alte organizații internaționale. Centrul va coopera în mod activ atât cu instituții publice, cât și cu mediul privat, cu cel universitar și cu societatea civilă pentru a-și îndeplini obiectivele”, conchide MAE, în răspunsul său.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani. Mai mult, subiectul este unul esențial prevederilor articolului 3 al Tratatului Atlanticului de Nord care statuează că ”pentru a-și atinge obiectivele de apărare colectivă, țările membre, separat și împreună, vor menține și vor dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista în caz de atac armat”.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Continue Reading

NATO

MApN: Aeronave F-16 ale României și SUA au participat la un exercițiu de consolidare a măsurilor de reasigurare ale NATO în Europa de Sud-Est

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Patru aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriană de la Borcea, alături de două aeronave F-16, o aeronavă fără pilot și două aeronave de realimentare în aer din dotarea Forțelor Aeriene ale SUA dislocate în Europa – USAFE, au participat joi, 14 ianuarie, la exercițiul aerian multinațional Prime Accord, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiul a inclus misiuni de escortă şi patrulare aeriană de luptă și a fost coordonat de Componenta Operațională Aeriană a Statului Major al Forțelor Aeriene, cu sprijinul mijloacelor radiotehnice aparținând Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere „Dacia”.

Exercițiul a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței Nord-Atlantice în zona de Sud-Est a Europei, precum şi verificarea capacităţii de integrare a sistemelor de comandă şi control – C2 ale României şi NATO, contribuind astfel la sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale.

Participarea aeronavelor românești la acest tip de activități permite antrenarea personalului în executarea unor astfel de misiuni și contribuie la dezvoltarea cooperării multinaționale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune.

Prin executarea cu succes a exercițiului de antrenament în comun, forțele aliate implicate sunt pe deplin pregătite să-și execute misiunile pe toate domeniile, demonstrând implicare și interoperabilitate în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19.

Continue Reading

NATO

Guvernul solicită Parlamentului să adopte în regim de urgență legea privind achiziția din SUA a sistemelor de lansare rachete antinavă

Published

on

© Raytheon

Guvernul României a transmis Parlamentului României, pentru adoptare în regim de urgență, proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilități, Guvernul României să atribuie Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă care va fi achiziționat include, fără a se limita la acestea, patru instalații mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicații, platforme de transport și încărcare-descărcare, senzori, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistență de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice SIML.

Costurile programului de înzestrare “Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”, în configurația cuprinsă în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.

Citiți și România cumpără rachete antinavă din SUA. MApN: Departamentul de Stat a finalizat evaluarea cererii României și solicită aprobarea Congresului SUA

După adoptarea legii de către Parlamentului României, urmează o etapă de discuții și negocieri de natură tehnico-economică, pentru stabilirea configurației finale a sistemului și derularea achiziției, dar și opțiunile de realizare, prin cooperare tehnologică și industrială  a unei capacități de producție și realizare a mentenanței constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, așa cum este definită de Legea nr. 232/2016 (art. 5, lit. b).

Prin realizarea acestei capabilități, Forţele Navale Române vor dispune de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, testat, operațional și interoperabil în cadrul NATO, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului şi actualizarea permanentă a bazelor de date specifice SIML, constituind  o necesitate esenţială ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Luându-se în considerare durata de viaţă a sistemului de aproximativ 20 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură Forţelor Navale Române certitudinea operaţională necesară şi instruirea pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung.

SIML reprezintă produsul militar destinat pentru apărarea zonelor costiere şi de litoral împotriva ameninţărilor navelor de suprafaţă, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave şi echipamente proprii şi ale aliaţilor, utilizând datele furnizate de către acestea şi viceversa, folosind sisteme de legături de date şi canale de comunicaţii protejate, pentru executarea atacului cu rachetele antinavă.

Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat până în anul 2024.

Continue Reading

Facebook

Dacian Cioloș15 hours ago

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe din PE, recomandă cetățenilor europeni să vadă și să voteze documentarul ”Colectiv“, unul dintre cele trei filme nominalizate la Premiul LUX al Publicului European

ROMÂNIA15 hours ago

MApN: Aproximativ 250.000 de seringi și 100.000 de ace necesare campaniei de vaccinare au fost aduse din Qatar cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Fostul președinte Traian Băsescu s-a vaccinat împotriva COVID-19 la Spitalul Militar „Dr. Carol Davila”

Dan Motreanu16 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE, cere Comisiei Europene o evaluare a nivelului de autosuficiență alimentară a fiecărui stat membru și elaborarea de planuri de urgență în situații de criză

ROMÂNIA16 hours ago

Marian Petrache: După opt ani de muncă, proiectul din timpul mandatelor mele de președinte al CJ Ilfov, cel de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, a fost aprobat de Comisia Europeană

ȘTIRI POZITIVE17 hours ago

Maramureșul și Bucovina, recomandate de cotidianul american New York Times ca destinații de vacanță pe timp de pandemie

Eugen Tomac18 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac salută poziția Comisiei Europene cu privire la inițiativa cetățenească ”Minority Safepack”: A anunțat cât se poate de clar că nu va legifera pe domenii ce nu țin de competența sa

U.E.19 hours ago

Armin Laschet, aliat al Angelei Merkel, a fost ales președinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Germania, ceea ce îl plasează în pole position pentru a deveni următorul cancelar german

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

Dacian Cioloș22 hours ago

Ivan Patzaichin, însărcinat să conducă procesul de desemnare a viitorului guvernator al Deltei Dunării. Dacian Cioloș: Va forma un grup consultativ reprezentativ care va propune o listă scurtă de candidați

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.5 days ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA3 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA3 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

CONSILIUL EUROPEAN4 weeks ago

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper

Advertisement
Advertisement

Trending