Delegația română din Parlamentul European, scrisoare deschisă către Jean-Claude Juncker pentru susținerea candidaturii României de a găzdui EMA

Europarlamentarii români din cadrul Parlamentului European transmit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker o scrisoare deschisă prin care își exprimă susținerea candidaturii României de a fi gazda Agenției Europene pentru Medicamente ( EMA).

În acest sens, europarlamentarul român Ramona Mănescu (PNL, PPE) a lansat o serie de întrebări Executivului european ca urmare a sondajului intern realizat de EMA, făcut public ulterior, fiind, de altfel, unul dintre inițiatorii scrisorii aminitite mai sus. 

”În ce temei au fost realizate și cum apreciază Comisia sondajele, cu consecințe de imagine pentru anumite state membre, efectuate de către Agenția Europeană pentru Medicamente? Ce măsuri își propune Comisia pentru a echilibra efectele nedorite ale unei astfel de abordări a Agenției Europene pentru Medicamente, având în vedere că această atitudine ar putea avea un impact negativ asupra procesului de evaluare și asupra procesului decizional privind relocarea Agenției Europene pentru Medicamente?”, a punctat Mănescu, ridicând problema unui tratament echitabil în cursa pentru relocarea EMA.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii semnate de delegația României în Parlamentul European:

“În atenția domnului Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene

Relocarea Agenției Europene pentru Medicamente reprezintă unul dintre efectele secundare nedorite ale Brexit-ului, pe care UE trebuie să le gestioneze, într-o manieră inteligentă și pozitivă.

Relocarea unei agenții UE poate fi privită atât ca o problemă, cât și ca o oportunitate.

Unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene este criteriul geografic. Atât în TUE ( n.r Tratatul Uniunii Europene), cât și în TFUE ( Tratatul de funcționare a Uniunii Europene), se observă, în mod repetat, că în procesul de luare a deciziilor trebuie să existe o reprezentare geografică echilibrată. Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, membrii Comisiei, Președinția Consiliului ( n.r. UE) și componența Tribunalului Funcției Publice – toate au drept criteru reprezentarea echilibrată din punct de vedere geografic.

România încă își amintește angajamentele asumate de liderii guvernelor din 2003 și 2008, și anume că atunci când aleg unde să înființeze noi agenții, locațiile din noile state membre ale UE, care s-au alăturat din 2004, ar trebui să fie prioritare.

România, Bulgaria, Croația, Cipru și Slovacia nu găzduiesc în prezent organisme ale UE. Toate acestea fac parte din cele 13 țări care au aderat la UE în 2004, 2007 și 2013.

Nu este o coincidență că Bucureștiul, Zagreb, Bratislava și Sofia și-au exprimat intenția de a deveni noua casă a EMA.

Toți știau și credeau că procesul de selecție se va face pe “criterii obiective” cum ar fi:

– clădire de birouri adecvată;

– cazare la hotel și facilități în imediata vecinătate a spațiilor de birouri;

– accesul rapid la clădirea de birouri;

– legătură directă aeriană cu restul Europei;

– infrastructura de transport public;

– îngrijirea copiilor și educația;

– servicii complete de asistență medicală.

Unele locații pot oferi chiar și câteva bonusuri, cum ar fi:

– o infrastructură puternică de comunicații (de exemplu, Bucureștiul oferă cel mai rapid acces la internet din UE la unul dintre cele mai mici costuri);

– un spațiu de locuit accesibil (de exemplu, costul de trai al Bucureștiului este cu 50% mai mic decât în Londra sau Viena și cu 12% mai mic decât în Varșovia sau Praga);

– o viață culturală bogată, împreună cu diverse oportunități de călătorie și de agrement

– securitate (de exemplu, indicele criminalității este dublu la Bruxelles, comparativ cu București);

– tradiție în domeniul medical și farmaceutic(România este reprezentată de George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel și tatăl biologiei celulare moderne și Ana Aslan, pionier al gerontologiei și geriatriei din România și fondator al Institutului Geriatric din București, primul de asemenea factură din lume).

UE are 53 de agenții descentralizate, agenții în cadrul PSAC, agențiile și organismele EURATOM, agențiile executive și alte organizații.

Unele țări, cum ar fi Spania, găzduiesc deja patru agenții ale UE și o organizație care este clasificată ca o întreprindere comună (gestionează contribuția UE la cercetare pentru a crea energia de fuziune). Spania este, de asemenea, una dintre țările care și-u luat angajamentul în 2003 și 2008 de a oferi prioritate noilor state membre ale UE atunci când vine vorba de a alege unde să fie înființate noi agenții. Totuși, Barcelona și-a depus candidatura pentru a găzdui EMA.

Alte țări, cum ar fi România, Bulgaria, Croația, Cipru și Slovacia, în prezent nu găzduiesc niciun organism UE, dar doresc să demonstreze că pot face acest lucru la același nivel ca orice altă țară membră.

România vede găzduirea EMA ca pe un drept, dar și ca pe o onoare și datorie.

România consideră că, în Uniunea Europeană pe care o construim astăzi, nu există țări de primă clasă și țări de clasa a doua. De asemenea, România consideră că orice decizie care poate induce o astfel de percepție va crea doar mai multe probleme și va aprofunda diferențele pe care încercăm să le reducem și nu să le amplificăm.

România a observat că unele informații sensibile, dintr-un sondaj intern al EMA realizat în rândul angajaților săi, au “alunecat” în presă. Acesta arată preferințele personalului EMA pentru fiecare dintre cele 19 posibile locații noi. Astfel de acțiuni sunt exact acelea care încurajează divizarea și erodează atitudinea pro-europenă în rândul cetățenilor UE (în care România se află printre primele trei la nivel european).

Dacă aceleași practici ar fi fost folosite în 1986, când Spania a devenit membru al UE, astăzi Spania nu ar fi găzduit nicio agenție a UE.

România este, de asemenea, sigură că, printre cei 500 de milioane de cetățeni ai acesteia, există suficiente resurse umane cu experiență și înaltă calificare, capabile și doritoare să umple lipsurile de personal din orice agenție UE. Resursele umane de înaltă calitate reprezintă unul dintre marile avantaje pe care Uniunea Europeană le-a avut întotdeauna.

Delegația română din Parlamentul European, prin vocea tuturor celor 32 de membri, solicită Comisiei Europene să asigure un proces decizional corect și imparțial în stabilirea noii locații pentru EMA, în ciuda efectelor perturbatoare care au avut deja loc, cauzate de sondajul intern al EMA.

Solicită, de asemenea, Comisiei Europene să depună toate eforturile pentru a descuraja în viitor astfel de situații contraproductive. Multe forțe din jurul UE ar dori să o vadă divizată și nu are nevoie de procese interne care să o împingă în aceeași direcție.

Să facem din relocarea Agenției Europene pentru Medicamente un exemplu pentru noul spirit european. Să facem din acest lucru o piatră de temelie puternică în construcția europeană și nu una aruncată care sparge o altă fereastră a fațadei UE”.

.

Share daca ti-a placut articolul:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *